Sarbatoarea Botezului Domnului cuprinde, pe langa sfintirea apei, o serie de credinte populare si obiceiuri. Afla care sunt acestea.

Botezul Domnului sau Boboteaza din 6 ianuarie, alaturi de ziua Sfantului Prooroc Ioan Botezatorul si Inaintemergatorul Domnului, praznuita in 7 ianuarie, marcheaza sfarsitul sarbatorilor de iarna si, totodata, al celor dedicate nasterii lui Iisus Hristos.

Boboteaza este una dintre cele mai importante sarbatori, atat pentru crestinii ortodocsi, cat si pentru cei catolici.

La romani, ziua de Boboteaza cuprinde motive specifice sarbatorilor de Craciun. Astfel, in unele zone se colinda, se fac si se prind farmecele si descantecele, se afla ursitul, se fac prorociri despre noul an.

In ziua de 6 ianuarie, in biserici se savarseste slujba de sfintire a agheasmei mari.

Biserica Ortodoxa Romana ii sfatuieste pe credinciosi sa pastreze agheasma intr-un vas curat si la loc de cinste si sa guste din ea pe nemancate si cu multa cuviinta in zilele de ajunare si de post sau cu ocazia marilor sarbatori, dupa ce vin de la biserica.

De asemenea, se obisnuieste ca oamenii sa bea din agheasma mare timp de opt zile consecutiv, din ajunul Bobotezei pana la incheierea Praznicului, adica pana la 13 ianuarie, dupa care apa sfintita se poate lua numai dupa spovedanie.

La Boboteaza se sfintesc toate apele, iar preotul se duce la o apa unde va arunca crucea. Mai multi barbati se arunca in apa ca sa o aduca inapoi, iar cel care va scoate crucea din apa va avea noroc tot anul, potrivit MEDIAFAX.

Femeile isi viseaza ursitul

Iordanitul femeilor este un alt obicei. In trecut, in satele din nordul tarii femeile se adunau in grupuri mari acasa la cineva si duceau alimente si bautura. Dupa ce serveau masa, ele cantau si jucau toata noaptea. Dimineata ieseau pe strada si luau pe sus barbatii care apareau intamplator pe drum, ii luau cu forta la rau, amenintandu-i cu aruncatul in apa. In unele regiuni avea loc integrarea tinerelor neveste in comunitatea femeilor casatorite prin udarea cu apa din fantana sau dintr-un rau.

Citeste si:
Smiley și Gina Pistol se căsătoresc astăzi. Artistul, despre nașii...
Smiley și Gina Pistol se...

Se spune ca in noaptea de Boboteaza tinerele fete isi viseaza ursitul. Ele isi leaga pe inelar un fir rosu de matase si o bucatica de busuioc si pun busuioc sub perna. Fetele care cad pe gheata in ziua de Boboteaza pot fi sigure ca se vor marita in acel an, spune traditia populara.

De asemenea, potrivit traditiei, in ajunul Bobotezei, in casele romanilor se pregateste o masa asemanatoare cu cea din Ajunul Craciunului.

Astfel, sub fata de masa se pune fan sau otava, iar pe fiecare colt al acesteia se pune cate un bulgare de sare. Apoi, pe masa se asaza 12 feluri de mancare: coliva, bob fiert, fiertura de prune sau perje afumate, sarmale umplute cu crupe, bors de "burechiuse" sau "urechiusele babei" (fasole alba cu coltunasi umpluti cu ciuperci), bors de peste, peste prajit, placinte de post umplute cu tocatura de varza acra, placinte cu mac.

Citeste si:
Credincioșii din Constanța s-au călcat în picioare pentru a primi...
Credincioșii din Constanța...

Nimeni nu se atinge de bucate pana nu soseste preotul cu Iordanul sau Chiralesa, pentru a sfinti masa. "Chiralesa" provine din neo-greaca si inseamna "Doamne, miluieste!". Exista credinta ca, strigand "Chiralesa", oamenii capata putere, toate relele fug si anul va fi curat pana la Sfantul Andrei (30 noiembrie). Dupa sfintirea alimentelor, o parte din mancare se da animalelor din gospodarie, pentru a fi protejate de boli si a fi fertile.

De Boboteaza nu se spala rufe

Se crede ca, daca in dimineata Ajunului de Boboteaza, pomii sunt incarcati cu promoroaca, acestia vor avea rod bogat. De asemenea, se crede ca animalele din grajd vorbesc la miezul noptii dinspre ziua de Boboteaza despre locurile unde sunt ascunse comorile.

Traditia mai spune ca la Boboteaza nu se spala rufe. In aceasta zi sunt interzise certurile in casa si nu se da nimic cu imprumut.

Citeste si:
Aproape două milioane de români îşi serbează numelui de Sfântul...
În jur de două milioane de...

De Sfantul Ioan Botezatorul (7 ianuarie) exista un alt obicei, numit "Udatul Ionilor", intalnit mai ales in Transilvania si Bucovina. In Bucovina, la portile tuturor care au acest nume se pune un brad impodobit, iar acestia dau o petrecere cu lautari. Mai mult, in Transilvania cei care poarta acest nume sunt purtati cu mare alai prin sat pana la rau, unde sunt botezati sau purificati.


Despre autor:


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.