Telecabina provoaca multora din noi fiori reci pe sira spinarii. Nu putini sunt cei care refuza cu indarjire sa puna piciorul in aceasta masinarie infernala, ce traverseaza in doar cateva minute crestele muntilor.

Cu toate acestea, Mihai Ezaru face zilnic cursa Busteni-Babele catarat pe telecabina, suspendat deasupra haului. Asta e meseria lui. invesmantat intr-un costum negru de schi, ce pare mult prea hartanit de vreme si intemperii, omul se pregateste de treaba. E ora 8.00, iar Mihai Ezaru trebuie sa plece pe munte cu telecabina. Mai precis, pe telecabina, singurul loc de unde poate verifica starea cablurilor, a rolelor si a stalpilor. Face asta aproape in fiecare zi, de mai bine de 16 ani. Amintindu-si parca dintr-o data de frigul care trasneste simturile acolo sus, tanarul de 36 de ani isi mai trage o data caciula pe urechi si urca neasteptat de voios pe colivie spre Babele. Telecabina iese usor din statia Busteni, dupa care incepe sa urce cu o viteza de 4-8 m/s spre crestele aparent intangibile. Deasupra ei, asezat intr-un cos in partea superioara a bratului de prindere, Mihai priveste atent la cele trei cabluri ale cabinei.

"E al naibii de greu, dar daca nu-mi placea, nu ma apucam sa fac meseria asta! Oricum, m-am obisnuit cu frigul si cu inaltimile", ne povesteste acesta. "Asta e cea mai spectaculoasa instalatie din Romania. Are o lungime de 4.360 de metri, 6 piloni si diferenta de nivel intre cele doua statii de 1.237 de metri. Pe Valea Caraimanului se ajunge la o distanta de 220 de metri intre podeaua cabinei si sol", marturiseste Mihai, cu o vadita mandrie. Tanarul-echilibrist paseste relaxat pe cabina suspendata in abis. Fiori reci il trec doar din cauza transpiratiei provocate de greutatea uneltelor pe care le manevreaza. "Cel mai greu pentru noi e cand incepe sa se puna chiciura pe cabluri, sustine Mihai. Bate si vantul, iar cablurile se pot incaleca. Atunci trebuie sa punem un carlig pe cablu si sa le curatam pe toata lungimea. Uneori chiciura e atat de grea incat cablurile se lasa pana la pamant, sus pe platou, si ne salta la maximum contragreutatile din statia de jos. Sunt zile cand stam si 10 ore pe cablu. Iarna, la statia Babele trebuie sa facem partie prin zapada pentru telecabina, atat de mare e!". Colegii il aproba tacit. Se plang, sunt nemultumiti de conditii, dar nu vor sub nici un chip sa renunte. "Este o meserie de care m-am indragostit. Nu pot face altceva!", spune aproape resemnat Mihai Ezaru.

Instalatie veche de 30 de ani

In ciuda vechimii si a periculozitatii traseului, instalatia de la Busteni, construita intre anii 1974-1977, este sigura. Cablul purtator, cel mai important dintre ele, a fost schimbat in 2001 si este radiografiat anual, pilonii sunt inspectati periodic, iar toate celelalte elemente sunt verificate zilnic. Instalatia Busteni-Babele este singura din tara care in cazuri extreme beneficiaza de suportul unei minicabine ce poate veni in ajutor pe cablul de siguranta. Altfel, turistii pot fi salvati de la inaltime prin intermediul unui sac special care se coboara prin podeaua cabinei cu ajutorul scripetelui-tambur, aflat in permanenta la dispozitia mecanicului.


Despre autor:

Libertatea

Sursa: Libertatea


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.