Din cauza unor greseli uriase, Romania a ajuns sa aiba, dupa 1990, una dintre cele mai primitive si ineficiente agriculturi din Europa

Aplicarea haotica a Legii 18/1990 a condus atat la faramitarea suprafetelor, cat si la distrugerea retelelor de irigatii si a altor amenajari agricole care au existat, iar pentru punerea acestora in functiune statul roman a platit miliarde de dolari. Astfel ca UE s-a trezit ca trebuie sa "integreze" o tara cu 23 milioane de oameni, unde peste 36% din populatia activa lucreaza intr-o agricultura, cu o pondere in PIB de doar 11,7% si unde exista doar 22.672 de societati agricole pe actiuni, reprezentand doar 0,5% din totalul exploatatiilor si 4,3 milioane de mici gospodarii, unde se practica o agricultura de subzistenta sau de semisubzistenta. Comisia Europeana a admis, pana la urma, integrarea agriculturii romanesti, impunand nu doar conditii dure, dar corecte, ci contribuind cu sprijin financiar de circa 6 miliarde numai pentru primii trei ani de la aderare, echivalent, in circumstantele date, cu un veritabil "plan Marshall". Dar banii nu vor fi dati guvernului, ci taranului care va dori sa devina un fermier veritabil si doar pe baza de proiecte, facute dupa rigorile UE. Altfel, banii se pierd.

Politica agricola a UE este fundamentata pe doi piloni, primul fiind cel al politicii agricole comune, in timp ce al doilea se refera la dezvoltarea rurala. In cazul agriculturii romanesti, rigorile aderarii si infuzia de capital, de peste sase miliarde de euro, doar in primii trei ani, vor schimba esential si politica de subventii, care nu va mai fi orientata spre produs, ci spre fermier sau producator, permitand crearea clasei mijlocii si, implicit, trecerea agriculturii romanesti de la un stadiu primitiv, in majoritate de subzistenta, la unul modern, intensiv.

Dintre cele trei categorii de ajutoare financiare, specifice Pilonului I, platile directe sunt cele mai importante dar, in anumite conditii, devin substantiale si refinantarile la export sau alte categorii de ajutoare financiare, acestea din urma putand deveni chiar esentiale pentru Romania, intrucat se adreseaza sprijinirii comercializarii produselor lactate, implementarii masurilor de crestere a calitatii produselor sau corectiei scaderii veniturilor fermierilor in urma unor calamitati naturale. In cadrul Pilonului al II-lea - Dezvoltarea rurala - introdus dupa anul 2000, se aplica doua categorii de masuri, a doua fiind cea mai importanta, si se refera, in primul rand, la acordarea de sprijin financiar pentru investitii in exploatatiile agricole sau pentru ameliorarea procesarii produselor de origine agricola.

Peste trei miliarde de euro pentru dezvoltare rurala

Pentru perioada 2007-2009, Romania a obtinut importante fonduri la capitolul plati directe in cadrul pachetului financiar pentru agricultura, la care se adauga importante perioade de tranzitie pentru alinierea la cerintele europene a unor subdomenii care, altfel, ar fi fost excluse.

In cadrul pachetului financiar, Romaniei ii sunt rezervate 732 milioane de euro pentru reglarea masurilor de piata specifice UE, care cuprind interventia pe piata si restitutiile la export - de fapt, subventii directe la export, pentru a fi acoperite diferentele dintre preturile mai ridicate pe piata UE decat cele de pe piata mondiala. De asemenea, pachetul mai prevede plati directe pentru producatorii romani, pe o perioada de 10 ani, incepand cu 2007, dar care vor porni, valoric, pana la pragul de 25% din nivelul acordat fermierilor din primele 15 state membre. Suma estimata este de 881 milioane de euro.

Dar, in ansamblu, pentru totalitatea instrumentelor structurale, Romaniei i-au fost alocate 5,973 miliarde de euro, din care spre dezvoltarea rurala vor merge 3,108 miliarde de euro. In acest ultim caz, banii se acorda doar pe proiecte conforme rigorilor UE, altfel se pierd.

Cote de productie

Pe de alta parte, Romania va beneficia si de schema de plati directe pentru circa sapte milioane ha de suprafata arabila. Tot in aceasta schema sunt incluse si primele de abatorizare pentru 1,148 milioane de bovine, primele speciale pentru 452.000 bovine masculi pentru ingrasare, pentru 150.000 de vaci care alapteaza si prime pentru 5,88 milioane de oi - la care se mai adauga, suplimentar, 6,217 milioane de euro pentru oi si 860.000 euro pentru bovine. Cota de lapte a fost stabilita la trei miliarde de litri anual, din care 1,924 miliarde - vanzari directe si 188,4 tone - rezerva de restructurare. In ceea ce priveste tutunul, Romania va putea produce 12.312 tone. Pentru tomate, productia programata este de 50.000 de tone. Cote importante sunt prevazute si pentru alte produse.

Tuica, horinca si vinarsul - marci protejate

Pe langa perioade de tranzitie importante in cazul viilor, retehnologizarii unor abatoare si unitati de procesare a laptelui si a carnii, Romania a obtinut si dreptul de adaugare a zaharozei pentru imbogatirea musturilor in vederea ridicarii potentialului alcoolic al vinurilor. Apoi, Romaniei i-a fost recunoscut dreptul de a avea protejate denumirile generice pentru palinca, pentru 13 bauturi spirtoase din prune, respectiv pentru tuica, horinca si turt, dar si pentru cinci bauturi spirtoase din distilat de vin, sub titulatura generica de vinars.


Despre autor:

Sursa: Curentul.ro


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.