Salariile si celelalte venituri asociate lor au format cea mai importanta sursa de venituri (47,6% din veniturile totale ale gospodariilor in trimestrul I, respectiv 48,6% in trimestrul II 2011).
La formarea veniturilor totale ale gospodariilor, au contribuit, de asemenea, veniturile din prestatii sociale (24%), veniturile din agricultura cu 4%, veniturile din activitati neagricole independente cu circa 3% si cele din proprietate si din vanzari de active din patrimoniul gospodariei cu 2%.
O pondere importanta detin si veniturile in natura (17,2%), in principal, contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (15,4%).
Mediul urban conduce la nivelul veniturilor gospodariilor
In perioada aprilie - iunie, veniturile totale medii pe o gospodarie din mediul urban au fost cu 27% mai mari decat ale gospodariilor din mediul rural si cu 10% mai mari fata de ansamblu.
In urban, veniturile gospodariilor au provenit in cea mai mare parte (62%) din salarii, de 24% din prestatii sociale, veniturile in natura reprezentand 8,1% din total.
In rural, principala sursa a veniturilor gospodariilor a reprezentat-o productia agricola, care a asigurat 41% din totalul veniturilor. Cea mai mare parte a acestora (31% din totalul veniturilor) a fost formata de contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii, veniturile banesti din agricultura asigurand 10% din veniturile gospodariilor din mediul rural. O contributie importanta la formarea veniturilor gospodariilor rurale a revenit si veniturilor din prestatii sociale (25%) si celor salariale (26%).
Au crescut si cheltuielile gospodariilor
Cheltuielile totale ale gospodarilor au urcat cu 61 lei in cel de-al doilea trimestru, pana la 2.159 lei pe luna, iar costurile de persoana la 749 lei, mai mari cu 21 lei fata de primele 3 luni ale anului.
Principalele destinatii ale cheltuielilor efectuate de gospodarii sunt consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii si transferurile catre administratia publica si privata si catre bugetele asigurarilor sociale, sub forma impozitelor, contributiilor, cotizatiilor, precum si acoperirea unor nevoi legate de productia gospodariei (hrana animalelor si pasarilor, plata muncii pentru productia gospodariei, produse pentru insamantat, servicii veterinare etc.).
INS a prelungit perioada recensământului până pe 24 iulie
Cheltuielile pentru investitii, destinate pentru cumpararea sau constructia de locuinte, cumpararea de terenuri si echipament necesar productiei gospodariei, cumpararea de actiuni etc. detin o pondere foarte mica in cheltuielile totale ale gospodariilor populatiei.
Unele particularitati in ceea ce priveste marimea si structura cheltuielilor totale de consum sunt determinate de mediul de rezidenta. Astfel, in timp ce nivelul cheltuielilor totale de consum, medii lunare pe o gospodarie, este mai mare in urban fata de rural cu 444 lei, cel pentru consumul alimentar este mai mare cu numai 39 lei. Aceasta deriva din faptul ca, in rural, 42% din cheltuielile pentru consumul alimentar reprezinta contravaloarea consumului din resurse proprii.
In urban, consumul de produse alimentare din resurse proprii a acoperit 19% din cheltuielile pentru consumul alimentar.
Consumul de curent al utilizatorilor casnici din România, mai mic...
Care sunt cheltuielile majore ale romanilor?
Conform clasificarii standard pe destinatii a cheltuielilor de consum (COICOP), produsele alimentare si bauturile nealcoolice au detinut, in trimestrul II 2011, in medie, 43,3% din consumul gospodariilor, in crestere cu 1,3 puncte procentuale fata de perioada ianuarie-martie.
O componenta a consumului, cu pondere relativ mare in cheltuieli, este legata de locuinta (apa, energie electrica si termica, gaze naturale, combustibili, mobilier, dotarea si intretinerea locuintei). In trimestrul II 2011, acesteia i s-a alocat din cheltuielile totale de consum 19%.
Cea mai mare parte a cheltuielilor cu locuinta (15,3%) a fost absorbita de consumul de utilitati necesare functionarii si incalzirii locuintei (apa, energie electrica si termica, gaze naturale si alti combustibili). La polul opus s-au situat cheltuielile efectuate de gospodarii pentru hoteluri, cafenele si restaurante (1,3%) si cele pentru educatie (0,7%).
Legumele pentru masa de Paști au ajuns să coste mai scump decât carnea
Despre autor:
Te-ar putea interesa si:
In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.
-
Analiză Clean Recycle: numărul deșeurilor de ambalaje, în creștere de sărbători
Sursa: green.start-up.ro
-
Femeia care rescrie felul în care copiii învață să vorbească
Sursa: start-up.ro
-
Răzvan Ghenu, Arggo: Ne confruntăm cu din ce în ce mai multe atacuri cibernetice
Sursa: retail.ro
-
Care este ziua ta norocoasă în funcție de zodie în săptămâna 29 aprilie - 5 mai
Sursa: garbo.ro
-
UniCredit va oferi carduri adaptate pentru nevăzători
Sursa: futurebanking.ro
-
Oracolul Îngerilor: Ce mesaj are Îngerul Păzitor pentru 26 aprilie 2024?
Sursa: kudika.ro
-
Ce măsuri au luat cele mai importante zone turistice din Italia pentru a...
Sursa: wall-street.ro