Romania se integreaza in Europa amanuntelor

O va face investigind cinci domenii esentiale: alimentatia, munca, sanatatea, educatia si mediul.

Ce mincam

Normele europene se lupta cu traditia in gospodariile taranesti

Aderarea la Uniunea Europeana va provoca multe nemultumiri, mai ales in rindul taranilor. De la modul in care isi ucid porcul de Craciun si pina la faptul ca trebuie sa le asigure animalelor din batatura conditii "confortabile" de trai, acestia vor trebui sa treaca peste multe obiceiuri aplicate de sute de ani.

Gospodarii nu isi vor mai putea ucide porcii decit dupa ce au fost tranchilizati, fiecare gaina va trebui sa dispuna de cel putin patru metri patrati, iar legumele si fructele trebuie sa aiba anumite dimensiuni si culori. Totodata, crescatorii de animale trebuie sa le ofere acestora iluminare adecvata pe tot parcursul zilei, sa ii lase sa se odihneasca corespunzator si sa le asigure in adapost o temperatura, umiditate si o circulatie a aerului care sa nu le dauneze.

Nu in ultimul rind, adaposturile pentru vitei, spre exemplu, trebuie sa fie construite in asa fel incit sa permita fiecarui animal sa stea culcat, sa se odihneasca, iar cind sta in pozitie patrupeda, sa se poata linge fara dificultate. Normele UE se preocupa si de modul in care se socializeaza porcii. Astfel, boxele pentru vieri trebuie construite si situate in asa fel incit sa permita acestora sa se roteasca, sa se miroasa, sa se auda si sa se vada intre ei.

Asa arata o scurta descriere a Agriculturii dupa 2007, un tip de agricultura "normala" pentru europeni, dar oarecum absurda pentru taranii romani. "Sint si masuri absurde. Multe dintre acestea au fost inventate ca varianta la unele sisteme de protectie care nu mai sint valabile dupa 2007, ca de exemplu, barierele tarifare. Astfel, s-au luat masuri de protectii calitative absurde, mult mai dure, pe care cei din UE nici nu le verifica in zona lor, dar pe care le impun produselor de import", sustine Valeriu Steriu, fostul secretar de stat pe probleme de integrare din Ministerul Agriculturii.

Cum ne educam

Camera de camin trebuie sa aiba baie proprie, o mica bucatarie, dotata cu frigider si aragaz. Trebuie sa ai posibilitatea sa consulti, la biblioteca universitatii, ultimele aparitii din domeniul pe care il studiezi. Sa ai posibilitatea de a fotocopia materiale in campus, la un pret modic. Sa ai acces la Internet. In salile de clasa, e indicat sa existe sisteme pentru videoconferinte, astfel incit sa poti urma cursurile de la distanta, prin Internet.

Profesorii trebuie sa aiba salarii decente, sa nu fie nevoiti sa isi completeze veniturile prin meditatii. Sint citeva detalii ale vietii universitare in Uniunea Europeana si logic ar fi ca Romania sa tina cont de ele, in momentul in care tara noastra va deveni membra a clubului european.

E nevoie de niste conditii minime

"Trebuie sa se schimbe multe lucruri, dar asta nu depinde de universitati. Depinde de institutiile statului. Guvernul, de orice culoare ar fi, ar trebui sa realizeze ca sistemul de educatie, in general, are scopul de a forma persoane. Pentru aceasta, ai nevoie de niste conditii minime. Nu poti cere unui profesor sa faca cercetare daca universitatea nu are materialele necesare pentru a putea face cercetare, nu are propriul birou ori propriul calculator. Sau are un calculator pe care trebuie sa il imparta cu ceilalti profesori din departament.

Este dificil sa faci cercetare daca nu ai un loc in care sa poti sa te "ingropi", sa te dedici citirii de articole, de carti, sa poti scrie la calculatorul tau. Sa nu trebuiasca sa faci lucrurile astea acasa, sa ai un loc special dedicat pentru studiu." Aceasta este parerea cuiva care cunoaste atit sistemul universitar european, cit si pe cel romanesc: Joan Llinas, lector strain la Universitatea din Bucuresti, unde preda limba catalana si limba spaniola.

Banii sint principala problema

Principiile declaratiei de la Bologna privind invatamintul superior se aplica in tot spatiul universitar european. Universitatile romanesti au trecut, la rindul lor, la respectarea acestor principii. Anul acesta a inceput sa fie aplicata si in Romania aceeasi durata a studiilor ca si in UE, in functie de domeniu.

Viata universitara este totusi supusa principiului autonomiei, ceea ce face ca universitatile din Europa sa fie destul de diferite, in functie de traditia fiecareia, dar si de fondurile de care dispun. Dotarea universitatilor din Romania se situeaza undeva la nivelul anilor ‘80. Cu toate acestea, daca ar beneficia de fondurile necesare, nu ar fi nevoie de mai mult de un an sau doi pentru a aduce universitatile autohtone la nivelul celor europene din punct de vedere logistic. "Asta nu depinde de universitati. Depinde de institutiile statului", crede Joan Llinas. Ar mai ramine insa problema cadrelor didactice. Aici este nevoie de mult mai mult timp. Greu de estimat.

Sa nu idealizam

In ciuda obstacolelor de ordin material, Joan Llinas crede ca aici exista si profesori mai bine pregatiti decit cei din sistemul universitar european. "Nu trebuie sa idealizam situatia universitatilor din Europa. Acolo, daca un profesor a obtinut un post, stie ca nu poate fi dat jos. Atunci nu se mai preocupa asa de mult, incepe sa aiba o mentalitate de functionar. Toata lumea care a studiat in Spania poate vorbi despre profesori care nu publica, nu au vocatie pedagogica, nici nu fac eforturi pentru a-si imbunatati nivelul". Chiar si asa, Romania e departe de Europa in materie de educatie.

Cum muncim

Siguranta carierei

Confort la locul de munca, pauze de masa, concedii si zile libere "sfinte". Traininguri si specializari platite de angajatori. Mai putine ore de munca pe saptamina, dar cu eficienta sporita. Asa ar arata "calitatea muncii" dupa normele europene.

Summitul european de la Stockholm, din martie 2001, a adoptat o serie de criterii esentiale pentru calitatea muncii. In primul rind, angajatorii trebuie sa asigure "siguranta carierei", prin respectarea drepturilor salariale, de munca si ale protectiei sociale. De asemenea, ei trebuie sa mentina si sa supravegheze sanatatea angajatilor, inclusiv pe cea mintala, prin controale medicale periodice si prin masuri antistres.

In privinta facilitatilor puse la dispozitia angajatilor, printre acestea se numara si cantinele pentru marile companii sau bucatariile complet utilate pentru cei care prefera sa-si aduca mincare de acasa. Angajatorii europeni sint obligati sa asigure si dezvoltarea profesionala a angajatilor, chiar cind aceasta ar presupune intreruperea muncii pentru studii sau traininguri de specialitate. Un alt criteriu adoptat de summitul de la Stockholm prevede "reconcilierea timpului de lucru cu cel din afara muncii".

La acest capitol, este important ca angajatul sa-si poata pastra locul de munca, chiar daca au loc schimbari in viata sa privata. Aici, angajatorii trebuie sa asigure flexibilitatea necesara: an sabatic, concedii de maternitate/paternitate, trecerea din regim full-time la part-time.

"E groaznic sa nu ai pauza de masa"

Fundatia Europeana pentru Imbunatatirea Conditiilor de Viata si de Munca a facut in 2001 un studiu comparativ al conditiilor de munca in tarile candidate si cele ale Uniunii Europene. "Ce m-a socat cel mai tare a fost ca Romania a iesit prima la numarul de ore de munca pe saptamina: 45,8, cu mult peste media europeana", ne-a declarat Agnes Parent-Thirion, una dintre autoarele acestui studiu.

De asemenea, surprinzator a fost numarul mare de angajati in agricultura si lipsa retelelor de calculatoare in administratia publica si in serviciile publice, in general. "In tarile candidate predominau mai mult orele de munca asociale, precum turele de noapte sau munca in schimburi, in timp ce angajatii part-time erau mult mai putin numerosi fata de cei din statele europene.

De asemenea, mult mai putini angajati din statele candidate beneficiaza de traininguri si oportunitati de specializare", se arata in studiul Fundatiei finantate de Comisia Europeana. Sociolog de origine franceza, Agnes Parent-Thirion s-a aratat surprinsa ca in Romania pauza de masa nu este o practica incetatenita decit in rindul companiilor multinationale. "Este groaznic sa nu ai pauza de masa. Nu asa creste eficienta muncii. In Europa, trebuie sa aducem acea valoare adaugata, tocmai prin calitatea conditiilor de munca", ne-a spus Agnes Parent-Thirion.

In alta ordine de idei, masurile europene de legislatie a muncii sint, in buna masura, inglobate in legislatia din Romania. Punerea lor in practica va mai avea insa mult de asteptat.

Ce respiram

Protectia mediului incepe cu o schimbare de mentalitate

Daca, de miine, Romania ar respecta brusc normele europene, abia in sute de ani substantele toxice acumulate in apele subterane, in riuri sau sol, ar putea disparea. "Pinza freatica si solul Romaniei s-ar reface, din punctul de vedere al poluarii, in citeva sute de ani. Asta daca lasam natura sa se refaca in ritmul ei. Ca sa acceleram procesul, ar trebui sa investim masiv in reecologizarea zonelor afectate", spune Ioan Gherghes, presedintele Agentiei Nationale de Protectie a Mediului.

Degradarea actuala a starii mediului e rezultatul folosirii intensive in agricultura a ingrasamintelor chimice, a milioanelor de tone de deseuri generate anual de industria Romaniei, unele deversate in riuri, altele strinse in depozite lipsite de izolatie si infiltrate in apele din subsol. "Colosii industriali" mosteniti din economia ceausista au fost privatizati bucata cu bucata, dar majoritatea investitorilor au lasat pe ultimul loc investitiile de mediu. Astfel, in momentul de fata, in jur de 2% din industria autohtona functioneaza cu autorizatie integrata de mediu, adica respectind normele europene in domeniu.

De altfel, Comisia Europeana si-a subliniat ingrijorarea in aceasta privinta in Raportul de tara din 25 octombrie. Efortul financiar pe care trebuie sa-l faca Romania pentru a ajunge la standardele europene in materie de mediu este enorm: 29 de miliarde de euro pina in 2021.

Legislatia de mediu, inca butaforie

Intr-o viziune utopica, normele de mediu ar deveni un reflex individual si social. "Educarea mentalitatii e cel mai ieftin si mai simplu mod de a preveni poluarea. E vorba despre respectul de sine al unui popor, care vrea sa-si asigure un standard de viata", crede Ioan Gherghes. Acesta a mai spus ca, desi legislatia de mediu este "armonizata" aproape 100% cu cea europeana, ea nu functioneaza inca asa cum ar trebui din cauza lipsei de specialisti de mediu, pe de o parte, si a logisticii, pe de alta parte.

Mincare fara gust

Specialistii estimeaza ca, peste 20 de ani, si in Romania se vor aplica pe scara larga principiile agriculturii intensive. Ce inseamna aceasta? Produsele romanesti vor fi competitive, atit din punctul de vedere al preturilor, cit si in ceea ce priveste calitatea, cu produsele din UE. De asemenea, vom avea mai putine ferme, dar mult mai bine dotate. In schimb, gustul produselor autohtone nu va diferi cu nimic de cele din alte state europene.

"Romanii vor descoperi tehnologiile intensive, prin care le scad costurile, dar care modifica si gustul produsului. Fata de ceea ce exista azi, vom duce dorul la unele produse. Mai putin cele din zona organica, o nisa care va creste foarte mult in urmatoarea perioada", sustine Steriu. Reglementarile europene in materie de agricultura si, implicit, de alimentatie, nu au caracter optional pentru Romania. Ele sint obligatorii, iar termenele de punere in practica a lor este maximum anul 2013. Totusi, o parte dintre ele nu sint inca aplicate nici in tarile UE.

Lilieci in hibernare. Nu deranjati.

Exista si norme europene de mediu care ar putea parea cel putin amuzante romanilor, cum ar fi cele legate de protectia liliecilor, considerati specie amenintata. "Daca omul descopera un liliac cuibarit in propria lui pivnita, nu numai ca nu are voie sa-i faca vreun rau, dar nici macar sa-l deranjeze din hibernare", spune Atena Groza, specialist in biodiversitate la Ministerul Mediului.

Alta norma stabileste, spre exemplu, calitatea obligatorie a apelor populate de moluste, in ideea ca anumite metale grele sau compusi organici toxici ar putea ajunge pe masa consumatorilor de fructe de mare. Pe partea de biodiversitate, autoritatile romane vor trebui sa dubleze numarul de arii protejate, dar si sa asigure fiecarei arii in parte un management individualizat, pe probleme specifice. In momentul de fata, exista planuri de management doar pentru trei rezervatii naturale, printre care si pentru Rezervatia Biosferei Delta Dunarii.

Cum ne tratam

In ultimul top al Organizatiei Mondiale a Sanatatii in privinta performantei sistemelor de sanatate, tara noastra se afla pe pozitia 99 din 191 de state membre ale OMS, cu mult in urma statelor occidentale.

Timp si preventie

Perioada de timp de care Romania are nevoie pentru a avea un sistem eficient nu poate fi nici macar aproximata, cu atit mai putin estimata exact. Ea este strins legata de modul in care se va organiza "harababura din sanatate" si de fondurile care se vor aloca. "Sistemul trebuie sa se axeze pe preventie, pe organizarea de centre medicale nonstop si in mediul rural; apoi, spitalele vor trebui sa primeasca mai putini bani, in conditiile in care pacientul trebuie sa fie sursa de control: sa fie informat corect de medic si sa controleze deciziile medicale", crede reprezentanul OMS in Romania, Victor Olsawsky.

In privinta preventiei, Romania sta foarte prost: jumatate din banii colectati la bugetul de asigurari (adica 41.749 de miliarde de lei) sint inghititi de spitale si doar citeva procente merg catre preventie. In cifre exacte: doar 4.400 de miliarde de lei din bugetul CNAS se indreapta catre partea de preventie din cabinetele medicilor de familie si alte 2.700 catre policlinicile de stat.

"Medicii de la noi nu stiu decit sa trateze, nu fac preventie, iar romanii sint invatati sa mearga la medic atunci cind apar deja simptomele, nu actioneaza preventiv, pentru a plati mai putin. Medicii de familie ar trebui instruiti in acest sens. Astfel de masuri n-ar costa aproape nimic", este de parere presedintele Miscarii Europene din Romania, dr. Corneliu Zeana.

Cota prea mica din PIB

Spre exemplu, in privinta timpului de care Romania are nevoie pentru a se racorda la ce se intimpla in Europa in materie de sanatate, numai la tuberculoza, unde avem de 19 ori mai multi bolnavi decit Franta sau Germania, sint necesari zece ani ca sa ajungem intr-o situatie rezonabila. In privinta sumelor alocate, acestea ar trebui sa se dubleze: daca acum se aloca doar 3,4 la suta din PIB pentru sanatate, in anii urmatori procentul ar trebui sa fie de cel putin 6-7 la suta.

Eficienta in situatii de criza

Un criteriu important care defineste un sistem ideal este capacitatea de a raspunde in situatii de criza si de coordonare cu alte domenii. Spre exemplu, pandemia de gripa asteptata se crede ca va avea legatura cu gripa aviara. Pentru ca sistemul medical sa fie eficient in acest caz, este nevoie ca el sa fie capabil sa se coordoneze cu medicina veterinara, cu transporturile etc. si sa aduca in final economii la buget.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe