Cotidianul britanic "The Guardian" s-a micsorat, foarte seriosul "The Times" apare mai nou in format tabloid (ceva mai mic de A3), iar "The Wall Street Journal" se ingusteaza, in America. Motivele: scaderi de tiraj si ideea ca ziarele mai mici ca format sunt mai prietenoase cu cititorii. Cotidianul cat un cearsaf, pe care il citesti asezat comod, intr-un fotoliu la club, este istorie. Broadsheet-urile ("foaie lata", in engleza, aproape de A2) erau pana nu de mult ziarele elitelor, in timp ce publicatiile populare se tipareau pe formate mai mici, ca al "Libertatii", numite "tabloide". Intre cele doua formate consacrate exista un altul, intermediar, numit "berliner" (de la "Berliner Zeitung").

Tabloide de calitate

Micsorarea de acum catava vreme a "Cotidianului" si ingustarea, mai recenta, a "Adevarului" au un corespondent in schimbari de pe piata internationala. Formatele mai mici sunt mai usor de citit in locuri aglomerate, ca metroul, iar condensarea informatiei in articole tot mai scurte este bine primita. Acesta este principalul motiv pentru care cuvantul "tabloid" a inceput sa-si piarda conotatiile de "ziar de scandal".

In urma cu o saptamana, foarte seriosul "The Wall Street Journal" si-a relansat editiile internationale in acest format, iar in urma cu doi ani, titluri celebre ca "The Independent" sau "The Times" au inceput sa tipareasca editii de dimensiuni mici in paralel cu cele consacrate, "broadsheet". Schimbarea a fost bine primita, asa incat, in mai si noiembrie 2004, ambele ziare au renuntat la editiile mari.

Schimbarile de continut

Citeste si:

Noile formate atrag dupa sine o alta organizare a continutului. Chiar daca ziarul in format mic are, in unele cazuri, un numar dublu de pagini fata de editia lui in format mare, lungimea textelor scade, iar varietatea si numarul subiectelor cresc. In plus, tinde sa castige teren principiul unui singur material de greutate in pagina, tiparit impreuna cu stiri de dimensiuni mult mai reduse. "The Wall Street Journal", editia americana, va fi in curand relansat intr-un format mai ingust.

Prezenta unui singur material cu greutate pe pagina, in ziarele compacte, tinde sa duca grosul textelor catre zona de analiza-investigatie-interpretare, fiindca, pe de alta parte, rolul de "masina de tocat stiri" al cotidianului este serios amenintat de televiziuni si internet. Intr-un efort natural de selectie a subiectelor importante, o parte din continutul ziarelor de calitate va fi redirectionat catre editiile on-line ale acestora.

Viitorul e scump

Ultimele schimbari de pe piata cotidienelor nu sunt, totusi, doar motive de optimism. Ziarele au trecut la astfel de modificari fiindca piata de publicitate stagneaza in Occident, in timp ce tirajele vandute ale ziarelor scad. Ingustarea unora dintre ele inseamna economie la hartie, in cazurile in care numarul de pagini nu creste (cum este "The Wall Street Journal", editia americana). Modificarea dimensiunilor implica, de regula, costuri de cateva zeci de milioane de euro sau dolari pentru retehnologizarea tipografiei. Asta inseamna, in ultima instanta, o infrangere. Iar faptul ca o parte din continutul ziarelor se deplaseaza spre internet este, pe termen lung, un simptom.