Studiul, care-i priveste direct pe magistrati si activitatea lor, a scos la iveala o serie de aspecte extrem de importante. Magistratii, judecatori si procurori deopotriva, au fost chestionati in legatura cu independenta sistemului judiciar, a surselor de ingerinta in actul de justitie, a situatiilor care aduc atingere in actul de justitie, a garantiilor asigurate de magistrati in exercitarea atributiilor, precum si in legatura cu disfunctiile constate la nivelul sistemului judiciar.

Intre situatiile care aduc atingere in actul de justitie, magistratii au spus, in proportie de 73 %, ca partidele politice exercita presiuni pentru numirea in functii de conducere a anumitor magistrati. 55% din ei considera ca numirea conducerii Ministerului Public de catre ministrul justitiei afecteaza independenta justitiei in mare masura.

Marea majoritate a magistratilor percep Justitia ca pe un sistem independent, fara ca acesta sa fie in concordanta cu principiul separarii puterilor in stat. Studiul mai releva si o disputa intre judecatori si procurori. Astfel, judecatorii au identificat ca principal factor de influenta declaratiile liderilor politici sau ai liderilor Guvernului si Parlamentului, precum si rectiile pe care le au justitiabilii. In schimb, procurorii se plang de regimul ierarhic care persista in Ministerul Public. Despre acest fapt, mai releva studiul Transparency Romania, procurorii spun ca "regimul constitutional caruia sunt supusi - adica principiul independentei magistratilor si cel al impartialitatii, pe de-o parte, iar pe de alta parte principiul subordonarii ierarhice - este contradictoriu si ca acesta nu poate asigura independenta in exercitarea actului de justitie". Unul dintre motivele pentru care cea de-a treia putere are o imagine negativa la nivel national este, conform studiului, slaba pregatire a magistratilor. Astfel, 29,7% din magistrati considera ca "actul in justitie este viciat de insuficienta pregatire a magistratilor, distinct de accesul la sursele de documentare si de gradul de informatizare".

Presiuni politice

Citeste si:

Cele mai importante presiuni exercitate asupra magistratilor, sustin acestia, sunt exercitate de catre clasa politica, fie ca este la putere, fie in opozitie. Influentele acestora, se arata in studiu, sunt legate de declaratiile liderilor politici cu privire la cazuri punctuale in care justitia ia decizii considerate de catre acestia ca fiind contrare intereselor clasei politice. Au fost mentionate in acest sens declaratiile facute de catre Traian Basescu, Calin Popescu Tariceanu, precum si de catre alti lideri politici in dosarele Cozma si Iacobov. Unul dinte magistrati a precizat, despre solutiile date in aceste cauze, ca: "sunt de un curaj nebun pentru ca toata societatea romaneasca miza pe ideea ca trebuie data o anumita solutie. (...) am o admiratie puternica, avem si noi slabiciunile noastre. Aici a fost evident ca solutia a fost de un curaj nebun."

Ingerinta Ministerului Justitiei

In alta ordine de idei, in ecuatia echilibrului puterilor in stat, magistratii spun ca independenta puterii judecatoresti este afectata direct de catre Ministerul Justitiei. Si asta pentru ca acesta detine atat initiativa legislativa, cat si bugetul, desi instantele au capacitate de gestiune a banilor.

Modul in care Parlamentul adopta legile este privit de catre magistrati drept o ingerinta adusa puterii judecatoresti. Judecatorii si procurorii considera ca prin intermediul legislatiei deficitare, care lasa loc speculatiilor si interpretarilor, deputatii si senatorii nu fac decat sa puna o presiune pe umerii magistratilor. Mai mult, aparitiile in presa a reprezentatilor poporului, mai spun magistratii, nu fac decat sa creioneze o imagine negativa la adresa puterii judecatoresti.