Pantalonii nemtesti nu ne vin, ca-s facuti pentru oameni trupesi. 40-ul italienilor e mai mic decit cel romanesc. Iar vesmintele autohtone sint croite dupa masurile de acum 30 de ani.

Standardele valabile in alte tari europene nu li se potrivesc romanilor. Nici in ceea ce priveste numarul la pantofi si marimea la sacou, nici in ceea ce priveste culorile, croiala sau tipul de material folosit. Cu toate acestea, pe piata autohtona patrund anual importuri de textile in valoare de 2.100 de milioane de euro, iar romanii fac coada pentru ele, la cabinele de proba.

Romanii, luati la masurat

"Dintr-o data, nu iti mai vine nimic. Si asta are un efect psihologic negativ, mai ales pentru persoanele in virsta, care au impresia ca s-au ingrasat", explica Emilia Visileanu, directorul Institutului National de Cercetare-Dezvoltare pentru Textile si Pielarie din Bucuresti. In aceasta situatie, institutul a inceput in 2003 un studiu care sa redea cu acuratete marimile romanilor. Cererea a venit de la Federatia Patronatelor din Industria Usoara, care a vrut sa vada tendintele de evolutie a corpului autohton. In comparatie cu standardele europene, marimile autohtone nu tin cont, si n-au tinut nici in comunism, nici in democratie, de inaltime. Chiar si asa, daca ne uitam doar la talie, bust si sold, vedem ca femeile din Romania nu-s ca altele din Europa. Nemtoaicele, de exemplu, au soldurile mai mari si bazinul mai jos, iar standardele de masurare sint cel putin cu un numar mai incapatoare. Frantuzoaicele sint mai slabe, iar polonezele mai scunde. Comparativ cu media europeana, romanii se arata mai scunzi cu aproape cinci centimetri.

"Exista diferente de clima, de nutritie, de statut social. Toate aceste elemente implica o anumita conformatie a corpului uman. Vom incerca sa introducem in standardul global ceea ce inseamna specificul populatiei din Romania. De altfel, la nivel european s-a facut o statistica si s-a stabilit ca femeile din Romania se incadreaza pe locul trei, din punctul de vedere al perfectiunii siluetei, in urma Frantei si a Suediei", spune Emilia Visileanu.

Acum doi ani, si in Franta s-au luat oamenii la masurat, si expertii au vazut ca mai toti sint, datorita alimentatiei si stilului de viata, un pic mai grasi decit ii stiau producatorii de confectii. Astfel, la fiecare masura s-a mai adaugat pina la un centimetru, iar un 36 nou e mai mare decit un 36 vechi, dar e tot un 36.

"S-a pastrat cifra pentru confortul psihic al cumparatorului sau cumparatoarei, ca sa nu-si inchipuie cumva ca s-a ingrasat", e de parere antropologul Alexandru Balasescu.

Ne-am inaltat cu 10 cm

Primele si singurele masuratori de felul asta s-au facut in anii ’70. De atunci, ele au fost reactualizate, doar din ochi, in 1990. "Ne-am inaltat cam cu 5-10 centimetri. Si conformatia s-a schimbat. Inainte, oasele erau mai mari, organismul mai bine cladit. Acum sintem filiformi: lungi si subtiri. O structura dezechilibrata si instabila", adauga Emilia Visileanu. Pentru romancele trecute de 40 de ani, tendinta este de ingrasare. De asemenea, talpile romanilor s-au marit, iar masura medie a femeilor tinde catre 38. In urma studiului, s-au constatat citeva diferente si intre regiunile geografice: cei din Dobrogea sint mici, iar in Ardeal romanii sint mult mai bine claditi.

Citeste si:

Femeile cu bani poarta alb

Maria Grapini, presedintele Federatiei Patronatelor din Industria Usoara, declara ca unii producatori nu stiu foarte multe despre ce-si doreste cumparatorul. "De exemplu, se intimpla ca, intr-un judet in care clientii vor sacouri lungi, magazinele sa ofere mai multe sacouri scurte, ca ele sint la moda", adauga ea.

Consultantii de moda sustin ca alegerile vestimentare tin de constringerile realitatii sociale. Cristina Turnagiu, consilier de imagine, explica, de exemplu, faptul ca romanii prefera culorile inchise din cauza murdariei orasului si a saraciei. "Strazile din Bucuresti sint asa murdare, incit romancele isi cumpara cizme negre. Si pentru ca sint invatate sa-si asorteze hainele, isi iau, implicit, genti, curele si manusi negre. Iar cu negrul, ele asorteaza cel mai usor griul si bejul. In strainatate, femeile poarta foarte mult alb iarna. Putine romance se imbraca in bej din cap pina-n picioare, si ele au life style diferit de majoritatea femeilor de aici: au masina, merg foarte putin pe jos si nu-si fac cumparaturile in piata, ci la supermarket", adauga Turnagiu.

Nu mai sintem cu un an in urma

Antropologul Vintila Mihailescu povesteste opinia mai multor oameni de afaceri straini veniti in Romania, care cred ca "femeile de afaceri sint 'overdessed>> si ca supraliciteaza. 'Ai impresia mereu ca sint in drum spre un spectacol de opera!>>, explica cineva. Comparativ, nu putini sint romanii care, circulind in Occident, se intorc cu impresia ca 'femeile lor>> sint cam 'neingrijite>>. S-ar zice ca, la noi, daca ai cu ce (si chiar cind n-ai), te imbraci tot timpul 'bine>>. La ei, chiar daca ai cu ce, te imbraci astfel doar cind si unde este cazul", spune Mihailescu. Designerul Liliana Turoiu Udrea declara ca, in Romania, stilul business este mult mai rigid, comparativ cu Franta. Liniile sint sobre, fara detalii, dominate de contrastul dintre culori deschise si inchise. In schimb, in ceea ce priveste rochiile de seara, romancele prefera volumul foarte mare si materialele pretentioase. "La New York se vind rochiile cu accente de lenjerie intima, foarte fine, simple, cu cite un detaliu de efect", explica Udrea. Totusi, in ultima vreme, romanii nu mai sint cu un an in urma in ceea ce priveste moda. Majoritatea caselor de moda lucreaza pe un an inainte, iar cine se respecta, pe chiar doi, trei ani.

Barbatii din tara noastra sint conservatori

In ceea ce priveste barbatii din Romania, Balasescu este de parere ca reprezentantii sexului puternic nu sint foarte "aventurosi" in chestiunile ce tin de stil, ci prefera formulele sigure, propuse de magazinele cu haine "de-a gata". Exista insa si variatii, cum ar fi stilul "flashy" italian, sobru german, citeodata colorat, dar cu croiala "cuminte", propus de magazinele gen Steilmann, sau stilul "tinar urban" Kenvelo. "Nu am vazut in Bucuresti foarte multi inovatori. Nu este vorba de un specific national, ci de un fenomen mai general in tarile din estul Europei. O alta specificitate in moda barbateasca de la noi este ezitarea in folosirea accesoriilor. Fularul sau esarfa, de exemplu, element ce poate da distinctie si individualitate, este aproape absent, spre deosebire de Paris, unde este omniprezent. La fel si croiala costumelor sau a paltoanelor din Romania: timida, larga, mai repede britanica decit continentala, putin desueta", crede Balasescu.

El spune ca, dupa revolutia industriala, moda barbatilor s-a estompat sub presiunea moralei noii clase dominante industriale. Sobrietatea a devenit norma, iar costumul la trei rinduri a fost expresia ei din secolul al XIX-lea pina la jumatatea secolului al XX-lea. Doar recunoasterea homosexualitatii in spatiul public a dus la reintroducerea culorilor si a fanteziei in moda barbateasca, inclusiv cea hetero.