Pentru un occidental, prima impresie despre Bucuresti depinde de locul pe unde intra in oras. Daca vii dinspre Otopeni, Capitala aduce bine cu o metropola europeana. Daca folosesti calea ferata sau celelalte sosele, Bucurestiul poate parea oricum, de la pitoresc la infricosator, dar cu siguranta altfel decat marile aglomerari urbane din Vest.

Dupa o sedere mai mult sau mai putin indelungata pe malurile Dambovitei, majoritatea strainilor isi echilibreaza parerea despre oras: cei entuziasmati la inceput vin cu picioarele mai pe pamant, cei speriati devin ceva mai relaxati. Asta pentru ca Bucurestiul isi arata, pe rand si cand te astepti mai putin, cand una, cand alta din fete.

"M-am mutat aici, acum trei ani, trimis de firma pentru care lucrez. Trebuie sa va spun ca, la inceput, eram de-a dreptul ingrozit. Credeam ca toti vor sa ma fure sau sa ma insele. Acum, insa, ma simt ca acasa, in ciuda unor mici neajunsuri, si chiar ma gandesc ca as mai putea ramane cativa ani", spune Jean Dupont, angajat al unei companii din Bruxelles.

"Am petrecut doua saptamani in Bucuresti in primavara. E uimitor sa vezi cladiri ultramoderne, centre comerciale stralucitoare ori restaurante de lux la cativa pasi de maidane, mormane de gunoaie sau cocioabe", isi aminteste Kathleen Tyler, o americanca de 28 de ani din Los Angeles. Iar astfel de povesti poti gasi cate vrei. In esenta, toate transmit acelasi mesaj: daca din unele puncte de vedere Capitala ar putea sa adere la Uniunea Europeana si maine, din altele nu a intrat inca nici in secolul XX.

Sunt destul de multe capitolele la care bucurestenii concureaza cu cei din UE. Produsul intern brut (PIB) pe cap de locuitor la paritatea puterii de cumparare a fost in 2004 de circa 15.000 de euro, ceea ce reprezinta aproximativ doua treimi din media Uniunii Europene. Mai exact, Capitala Romaniei se situeaza, la acest capitol, deasupra majoritatii regiunilor din statele nou primite in UE, cu exceptia capitalelor acestora si a Sloveniei, Ciprului si Maltei, dar si deasupra unor regiuni din Grecia, Portugalia ori Spania si foarte aproape de PIB-ul din cateva landuri est-germane.

Si rata somajului, de 2,7% in iulie, asaza Bucurestiul pe unele din cele mai invidiate locuri in randul regiunilor europene, doar in Bolzano (Italia), Salzburg si Tirol (Austria) si Zeeland (Olanda) fiind mai putini oameni fara loc de munca. Numarul de autovehicule la mia de locuitori (circa 400) este si el apropiat de mediile vest-europene, in timp ce in domeniul divertismentului exista cinematografe, teatre, restaurante, parcuri sau complexe sportive ce pot rivaliza oricand cu cele din Vest.

Dincolo de partile pozitive, bucurestenii si vizitatorii orasului de pe Dambovita au de indurat, insa, numeroase neajunsuri. Infrastructura este cea mai mare problema. Din 5.340 strazi, numai 1.532 sunt acoperite cu asfalt si beton, 401 fiind acoperite cu piatra cubica, 2.682 cu bolovani si piatra nefasonata si 725 cu pamant. In cele mai multe cazuri, locuitorii de pe strazile din ultimele categorii nu au acces nici la retelele de apa potabila, canalizare si gaze. Lucrurile se vor schimba radical, promit edilii, insa nu mai devreme de cinci-sase ani.

Un termen mai realist pare a fi opt ani, crede directorul Directiei Transporturi si Siguranta Circulatiei din cadrul Primariei Muncipiului Bucuresti, Gheorghe Udriste. "Finantarea este asigurata in mare parte, problema este sa facem noi proiectele si, desigur, sa nu sufocam orasul cu lucrari. Avem acum in pregatire reabilitarea a circa 1.800 de strazi, iar odata cu sistemul rutier vor fi extinse si modernizate si retelele edilitare subterane", declara Udriste. Investitiile totale necesare sunt estimate la peste doua miliarde de euro.

Numarul foarte mare de autovehicule creeaza si el probleme: parcarile, mai ales in zona centrala si in punctele de interes din cartiere, fac din ce in ce mai greu fata. In afara parcarii supraetajate din spatele magazinului Unirea, care a adus un plus de 1.500 de locuri, si a catorva parcari de cartier, nimic nu s-a schimbat in ultimii ani. Proiectele unor parkinguri subterane la Gara de Nord, Obor si Piata Sudului au ramas doar pe hartie, iar zonele care au cea mai mare nevoie sunt din ce in ce mai aglomerate.

Daca alte capitale din Est atrag milioane de turisti in fiecare an, la Bucuresti vizitatorii, mai ales cei straini, sunt pasare rara. Din cei 6,5 milioane de vizitatori inregistrati la nivel national in intervalul iulie 2004 - iulie 2005, Bucurestiul a atras un procentaj de 12,6%. Mai exact, 831.000 de persoane au petrecut in medie una-doua nopti in hotelurile din Capitala, al caror grad de ocupare nu a depasit 40%.

Cifrele sunt extrem de mici in comparatie cu alte capitale europene. Anul trecut, Budapesta a atras sase milioane de vizitatori, 2004 devenind astfel cel mai bun an turistic pentru unguri dupa 1990 incoace. Asta pentru ca numarul turistilor britanici a crescut cu 64% fata de 2003, cel al japonezilor, cu 32%, iar numarul italienilor, cu 31%.

Citeste si:

"Asemenea statistici nu sunt disponibile insa pentru Bucuresti. Nu se numara turistii sau oamenii de afaceri, ci vizitatorii la gramada. Oricum, sunt foarte putini straini care vin doar pentru a vedea Capitala, iar acestia sunt de fapt amatorii de jocuri de noroc, atrasi de cazinouri", precizeaza Bogdan Gligor, directorul agentiei Atlantic Tour. Restul strainilor care ajung aici vin fie in circuite culturale in Bucovina, Maramures sau Ardeal, fie in croaziere pe Dunare si stau de obicei o singura noapte. Cei mai multi vizitatori sunt oameni de afaceri sau angajati ai multinationalelor, care aloca maximum o zi vizitarii orasului.

Nu in ultimul rand, estetica Bucurestiului, pornind de la hidoasele cartiere de blocuri din perioada comunista si pana la amestecul de stiluri arhitecturale din ultimii 15 ani, face sa sufere orasul. Cainii vagabonzi, cersetorii, copiii strazii ori comertul stradal ilegal, prezenti la noi in numar mult mai mare decat in orice capitala din Europa Occidentala si Centrala, contribuie si ei la construirea unei imagini contradictorii, de metropola prinsa la mijloc intre doua epoci.

"Avem in pregatire reabilitarea a circa 1.800 de strazi, iar odata cu sistemul rutier vor fi extinse si modernizate si retelele edilitare subterane."

Gheorghe Udriste,
directorul Directiei Transporturi si Siguranta Circulatiei din PMB

BUCURESTIUL IN CIFRE

• Circa 1,95 milioane de locuitori, conform ultimului recensamant. Estimarile care ii iau in calcul pe cei fara forme legale si pe vizitatori vorbesc de circa 2,5 milioane de oameni aflati in permanenta in oras.

• O suprafata de 226 de kilometri patrati, ceea ce inseamna o densitate de peste 8.500 de locuitori pe kilometrul patrat, cu discrepante mari intre cartierele vechi si cele construite in perioada comunista.

• Doar 57% din suprafata carosabila este asfaltata, betonata sau acoperita cu piatra fasonata.

• Din cei 35.000 de kilometri de retele subterane, mai mult de jumatate au durata de exploatare depasita.

• Bucurestiul produce peste 20% din PIB si vireaza la buget circa doua treimi din totalul taxelor si impozitelor.