'I-am descarcat 30 de gloante in cap Elenei Ceausescu'

Evenimentul zilei" a incercat sa faca lumina in privinta locului in care au fost ingropati sotii Nicolae si Elena Ceausescu. Si asta dupa ce, la aproape 16 ani de la moartea acestora, instanta i-a refuzat fiicei lor, Zoia, acest drept. Am stat de vorba cu o parte din cei care au participat la procesul, executia si inhumarea fostilor dictatori. Toti sustin ca au fost ingropati, pe 30 decembrie 1989, la Cimitirul Ghencea Civil, dar sub alte identitati. Au ales totusi sa pastreze tacerea asupra numelor care au fost inscrise in acele zile pe crucile celor doi. Si acesta nu este singurul secret care invaluie inca moartea sotilor Ceausescu.

Dupa 16 ani....

De ce a avut Zoia Ceausescu nevoie de 16 ani pentru a cere deshumarea parintilor ei? Potrivit avocatului urmasilor sotilor Ceausescu, Haralambie Voicilas, atata timp le-a trebuit mostenitorilor sa faca rost de toate documentele de care aveau nevoie pentru a deschide procesul. "Zoia si Valentin au dreptul sa stie unde le sunt ingropati parintii si refuza sa-i creada pe cuvant pe cei care i-au ucis si inhumat.

Ca sa nu mai vorbim despre faptul ca Ministerului Apararii Nationale i-au trebuit opt ani pentru a elibera certificatele medicale de constatare a decesului fostilor dictatori. De ce? Poate si pentru ca aceste documente sunt semnate si parafate de fostul director al Institutului National de Medicina Legala, profesorul Vladimir Belis, care nici macar nu a vazut cadavrele", ne-a declarat aparatorul copiilor fostilor dictatori.

Avocatul Zoiei Ceausescu: "Un militar mi-a spus chiar ca au fost arsi"

EVZ: De ce acum cererea de deshumare, la mai bine de 15 ani de la Revolutie?

Haralambie Voicilas: S-au hotarat foarte greu sa porneasca o actiune de acest fel. Zoia a venit la mine la inceputul acestui an si mi-a spus: "Eu nu m-am dus acolo sa aprind o lumanare pentru ca nu am siguranta ca parintii mei sunt acolo. Ceva imi spune ca nu sunt acolo". Si m-a intrebat: "Am dreptul crestinesc sa stiu unde imi sunt ingropati parintii?".
Va marturisesc ca si eu am stat si m-am gandit mai mult de o luna cum as putea sa rezolv aceasta actiune. Ca actele de deces s-au aflat la MApN nu exista nici un dubiu. Sunt insa acte care creeaza dubii legate de locul in care au fost ingropati.

Ce fel de acte?

Sa va explic. Pe certificatul constatator al mortii apare semnatura lui Vladimir Belis. El a constatat moartea. Or, Belis nu a fost la Targoviste. Chiar a declarat, intr-un articol care a aparut in 1990, ca in zilele acelea a fost chemat la Victor Atanasie Stanculescu, care i-a spus sa semneze aceste certificate. Mai mult, pentru inhumare se depune o adeverinta.

La administratia cimitirului unde defunctii sunt inhumati ori la Ghencea Civil nu exista aceasta adeverinta. Nu s-a putut face atunci in decembrie, dar de ce nu s-a facut dupa aceea? Mai e o chestiune, care nu tine totusi de proces. Toata lumea stia ca Elena Ceausescu era mai mare ca Nicolae. In actele facute dupa deces apare ca s-a nascut pe 6 ianuarie 1916. Or, la primaria din comuna Petresti se arata ca data nasterii este 6 ianuarie 1919. Un alt inscris care creeaza dubii. Mai mult, Administratia Cimitirelor a formulat o intampinare prin care precizeaza ca nu detine nici un act din care sa rezulte ca Elena si Nicolae au fost ingropati la Ghencea Civil.

Exista in spatele acestui proces si alte interese, materiale?

Ce va pot spune este ca amandoi copiii s-au decis sa faca aceasta actiune, dar au hotarat sa apara doar Zoia. Nu se gandesc la daune din partea MApN si nici la vreo mostenire. Tot ce-si doresc este sa stie daca parintii lor sunt acolo. Au existat zvonuri ca nu sunt. Un militar mi-a spus chiar ca au fost arsi si ca au fost ingropate doar cosciugele.

Exista o mostenire a familiei Ceausescu?

Nu, pentru ca prin hotararea penala de condamnare s-a dispus confiscarea totala a averii. Exista o adresa a Tribunalului Militar din 1990, prin care s-au blocat conturile Elenei Ceausescu de la CEC. Erau trei librete de economie, fiecare in valoare de 14.740 de lei. Atat costa un televizor color. De asemenea, toate bunurile personale au fost predate la BNR de catre Parchet. Toate bunurile lor au fost confiscate de stat.

Dezvaluirile plutonierului Carlan
"Magureanu ne-a spus ca vin americanii sa-l elibereze pe dictator"

Sotii Ceausescu au fost executati pe 25 decembrie 1989, in ziua de Craciun. Sentinta de condamnare la moarte a fost dusa la indeplinire de trei militari din cadrul unitatii de parasutisti de la Boteni (Dambovita). Capitanul Ionel Boieru, sergentul-major Octavian Gheorghiu si plutonierul-major Dorin Carlan au descarcat peste 70 de gloante in trupurile dictatorilor. "Prin tevile mitralierelor s-a scurs de fapt ura acumulata de romani in cei aproape 25 de ani de dictatura", spune Dorin Carlan, care a acceptat sa povesteasca pentru "Evenimentul zilei" amanunte din culisele executiei sotilor Ceausescu.

Misiune de gradul zero

"Pe 25 decembrie, la ora 7.00, colonelul Ion Suciu ne-a chemat pe toti cei care mai eram in unitate si ne-a spus ca plecam intr-o misiune importanta. Am plecat de la Dambovita opt oameni si ne-am imbarcat in doua elicoptere. Punctul terminus al calatoriei a fost insa garnizoana de la Targoviste, acolo unde sotii Ceausescu urmau sa fie judecati, condamnati la moarte si executati.

Acolo, generalul Stanculescu ne-a spus ca a fost constituit un Tribunal Militar exceptional care ii va judeca pe dictatori. Stanculescu ne-a avertizat ca noi va trebui sa-i impuscam, in cazul in care tribunalul ii va condamna la moarte. Ne-a intrebat daca suntem de acord cu acest lucru, iar noi am raspuns ca da. Ne-a aratat apoi si zidul unde urma sa-i executam", isi aminteste fostul parasutist.

Generalul Victor Stanculescu i-a incredintat lui Ionel Boieru misiunea de a-i pazi pe sotii Ceausescu, iar Dorin Carlan si Octavian Gheorghiu au avut sarcina sa pazeasca usa salii de judecata. "Procesul a durat cam o ora si jumatate si stiu ca m-a amuzat ca la final s-a spus: "Cu recurs in 10 zile. Sentinta se duce la indeplinire imediat"", isi aminteste plutonierul-major.

"Ne-a dat dracu pe toti"

Potrivit fostului parasutist, Victor Stanculescu a fost cel care a coordonat si comandat executia. "Ei nu au vrut sa iasa din sala. Stanculescu a zis: "Legati-i, luati-i si la zid cu ei!". Capitanul Boieru a intrebat: "Si ce facem cu ei?", iar Stanculescu a raspuns: "Ii impuscati"", spune Carlan.

Ceausestii au bravat in fata mortii. Desi voiau sa para indiferenti fata de ceea ce li se intampla, militarii au vazut in atitudinea lor teama de moarte. "Ea cred ca a constientizat ce se intampla si a zis: "Daca e asa, vreau sa mor impreuna cu sotul meu. Impreuna am luptat, impreuna vreau sa murim". Atunci, generalul Stanculescu a replicat: "Asta e ultima dorinta a condamnatului".

Ea ne-a dat dracu pe toti", isi continua povestea Dorin Carlan. Pentru ca militarii au avut un moment in care au ezitat sa-i omoare pe Ceausesti, Virgil Magureanu s-a gandit sa-i incurajeze. "Nu prea aveam noi curaj sa-i omoram, asa ca Virgil Magureanu ne-a zis ca vine Flota a 6-a Americana din Mediterana sa ne bombardeze si sa-l elibereze pe dictator", adauga Carlan.

"A cazut ca un sac de cartofi"

"I-am scos in curte. Ei au crezut ca mergem la elicopter, dar au fost directionati spre zid. I-au dus mai mult pe sus. Ceausescu striga: "Moarte tradatorilor, istoria ma va razbuna, traiasca Republica Socialista Romania!" si a inceput sa cante Internationala. L-am impuscat. Nu ne-a dat nimeni ordin. Eu am bagat in el sase gloante si s-a blocat arma. Ionel a descarcat in ei tot incarcatorul, iar Gheorghiu a tras si el tot sase-sapte gloante. Ceausescu s-a ridicat pe zid cam un metru cand l-a prins Ionel in rafala.

A cazut pe urma ca un sac de cartofi. Ea a cazut pe o parte si facea niste gesturi macabre. Avea gauri imense in ea si se zbatea. Eram la 15-20 de centimetri. Am schimbat incarcatorul si i-am tras 30 de cartuse in cap. Eram plin de creier si de bucati de oase", povesteste Carlan. Niciunul dintre cei care venisera de la Bucuresti nu a asistat la executie. Cadavrele au fost infasurate apoi in panza de cort si urcate in elicopter. Pana la Boteni, Dorin Carlan a stat pe trupul neinsufletit a lui Ceausescu, pentru ca "nu mai era loc in elicopter".

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe