Cei mai multi aveau la Revolutie in jur de 40 de ani - varsta inceputului maturizarii intr-o profesie care cere multi ani de studiu si practica pana la atingerea performantei. Au profitat de deschiderea de dupa 1989, dar au avut la baza o scoala de valoare.

Bucurestiul isi adjudeca cele mai multe prezente in top. Explicabil: de-a lungul anilor, datorita conditiilor mai bune oferite pentru practicarea meseriei si accesului mai usor la documentare, clinicile si spitalele din Capitala i-au atras ca un magnet pe cei mai buni.

In ultima vreme insa, provincia vine din urma, prin scolile de la Cluj, Timisoara, Iasi sau Targu Mures.
Dupa consultarea unui mare numar de medici, dar si a unor importanti jurnalisti din domeniul medical, "Evenimentul zilei" s-a oprit asupra liderului grupului de elita al medicinei romanesti: prof. dr. Dinu Antonescu, de la Spitalul Foisor din Bucuresti. Este specialist in chirurgie ortopedica si, la 70 de ani, este invidiat de colegii de breasla pentru precizia cu care continua sa lucreze.

Cei mai buni 10 medici din Romania

MODEL. Prof. dr. Dinu Antonescu, chirurg ortoped
PROFESIONIST. Prof. dr. Dan Tulbure, terapie intensiva
NEOBOSIT. Prof. dr. Irinel Popescu, chirurg
PERSEVERENT. Prof. dr. Ionel Sinescu, urolog
RIGUROS. Dr. Florin Eduard Exergian, neurochirurg
MORAL. Prof. dr. Radu Capalneanu, cardiolog
ORIGINAL. Prof. dr. Alexandru Ciocalteu, nefrolog
SPORTIV. Prof. dr. Eduard Apetrei, cardiolog
PUTERNICA. Dr. Liliana Boca, neurochirurg
FORMATOR. Eugen Tarcoveanu, chirurg

Maturizare. Liderii medicinei romanesti aveau in jur de 40 de ani la revolutie

Cei mai buni 10 medici din Romania... sa ajungi la un top atat de restrans este mai mult decat frustrant. Nu se pot compara cei mai buni specialisti in cardiologie cu cei mai buni din pneumologie sau neurochirurgie. Orgoliile din lumea medicala sunt foarte puternice si cunosc forme de manifestare diverse. Noi am adunat numele propuse intr-o lista lunga din care, in urma consultarii cu medici specialisti, cu jurnalisti din domeniul sanatatii si cu pacienti, au ramas 10 medici. Sunt mai multi din Bucuresti pentru ca cei din provincie au plecat cu dezavantajul unui oarecare anonimat.

Revolutia din ‘89 i-a prins pe cand aveau cam 40 de ani si erau "copti" si pregatiti pentru performanta intr-o profesie care necesita foarte multi ani de formare si practica.

Criteriile de evaluare:
1. Profesionalismul medicilor (70%)
> precizia diagnosticului
> efectul tratamentelor
> adaptarea la nou

2. Etica profesionala (30%)
> neconditionarea financiara a actului medical
> comportamentul fata de pacienti

AU MAI PRIMIT VOTURI

Prof. dr. Ovidiu Bajenaru, neurochirurg, Bucuresti
"Pentru o cariera de performanta trebuie sa ramai student o viata".

Prof. dr. Ioan Paul Stoicescu, pneumolog, Bucuresti
Isi dorea sa urmeze Politehnica, dar s-a certat cu profesorul de matematica si a ajuns la Medicina.
Dr. Raed Arafat, anestezie-terapie intensiva, Tg. Mures

De origine palestiniana, dr. Raed Arafat a pus bazele serviciului de ambulanta SMURD.

Dr. Ioan Florescu, chirurg plastician, Bucuresti
Cel mai mult l-a atras chirurgia mainii.

Prof. dr. Romeo Calarasu, ORL, Bucuresti
Ii pare rau ca nu are un computer tomograf, ca sa poata opera tumorile nervului auditiv.

Dr. Catalin Codreanu, reumatolog, Bucuresti
Momentul care l-a propulsat a fost stagiul de pregatire in Franta.

Conf. dr. Adrian Streinu-Cercel, infectionist, Bucuresti
"Se spune ca omul nu poate sa vada mai mult decat recunoaste. Maestrul meu m-a invatat sa recunosc pana si ceea ce nu stiam".

Prof. dr. Mircea Barsan, chirurg cardiac, Cluj-Napoca
Locuieste intr-unul dintre saloanele Institutului Inimii din Cluj, ca sa fie mai aproape de bolnavi.

Dr. Ileana Boiangiu, chirurgie plastica, Bucuresti
"Arsurile grave provoaca cea mai dramatica suferinta fizica pe care o poate avea un om".

Prof. dr. Florian Popa, chirurg, Bucuresti
"Am ajuns la concluzia ca, pentru a trai bine, trebuie sa ma fac medic. Si m-a prins meseria asta."

Profesionist

Prof. dr. Dan Tulbure, anestezie si terapie intensiva
"In tot ce faci, ca medic, trebuie sa fii in pas cu noutatile", asta este important, spune prof. dr. Dan Tulbure, directorul Institutului Fundeni din Bucuresti. Specializat in anestezie si terapie intensiva, prof. dr. Dan Tulbure nu a fost preocupat sa iasa in evidenta, ci a preferat sa-si faca treaba bine, drept care se declara multumit de evolutia sa profesionala, pe care nu o considera intamplatoare. Zambeste cald cand vorbeste cu pacientii si are stapanirea de sine data de profesionalism. Spune ca, daca nu ar fi ales medicina, i-ar fi placut sa fie pianist: a studiat mult timp pianul cand era elev, insa nu a avut curajul sa mearga pe acest drum. A ales terapia intensiva, specializare pe care a iubit-o inca de pe cand era student, pentru ca, "desi nu era, pe atunci, o specializare moderna, m-a atras faptul ca e legata de aproape toate domeniile medicinei". A participat la multe dintre cele mai complicate operatii efectuate in Romania, printre care si cele de transplant.
neobosit

Prof. dr. Irinel Popescu, chirurg

Are 52 de ani, e casatorit a doua oara, dar nu are nici un copil. A devenit foarte cunoscut in Romania dupa ce a introdus transplantul de ficat in practica medicala. S-a nascut la Filiasi, a urmat Medicina la Bucuresti, a absolvit-o in 1977, iar acum conduce Clinica de Chirurgie si Transplant Hepatic de la Institutul Fundeni. Uimeste prin energia cu care face fata functiilor pe care le detine in organizatii si institutii, pe langa numeroasele operatii chirurgicale. Specializarea sa principala este chirurgia generala, la care a adaugat-o, in ultimul deceniu, pe cea hepatica.

Momentul de varf al carierei lui a fost realizarea primului transplant hepatic in Romania, in anul 2000, dupa ce prof. dr. Irinel Popescu s-a intors din SUA, unde a invatat timp de 3 ani tehnicile de transplant. Considera ca trasatura de personalitate care l-a ajutat in meseria sa este perseverenta. Prof. dr. Irinel Popescu este printre putinii medici renumiti care comunica foarte bine cu ziaristii. Poate si pentru ca in adolescenta a cochetat mult timp cu ideea de a-si alege meseria de ziarist.

Perseverent

Prof. dr. Ionel Sinescu, urolog

Medic primar urolog, doctor in medicina, profesor universitar, director al Centrului de Chirurgie Urologica, Dializa si Transplant Renal de la Institutul Fundeni. Nascut la Iasi, a studiat la Bucuresti, absolvind Institutul Medico-Militar in 1975. Si-a construit cariera si a aprofundat tehnicile chirurgiei renale in SUA, Germania si Franta, dar mentorul sau a fost renumitul profesor Eugen Proca, de la care a invatat multe in domeniul urologiei. In ultimii opt ani a efectuat peste 600 de transplanturi de rinichi, cu o rata de supravietuire si de functionalitate a grefei de 97a-98a.

Ceea ce se stie mai putin despre activitatea profesorului Sinescu este ca a realizat cinci autotransplanturi de testicul, toate cu rezultate fericite. Momentul recunoasterii sale in medicina romaneasca a fost in 1985-1986, cand a introdus microchirurgia urologica si in Romania. Cauta sa invete in fiecare zi: "La sfarsitul fiecarei zile analizez ce am facut si, daca nu am facut nici un progres, consider ca am avut un esec". Are 54 de ani, sotia sa este medic si au o fiica, Ruxandra Diada, studenta la medicina.

Riguros

Dr. Florin Eduard Exergian, neurochirurg

De nationalitate armeana, dr. Florin Exergian s-a nascut in Romania in 1949. Este doctor in medicina si un neurochirurg recunoscut in lumea medicala drept cel mai bun specialist in chirurgie spinala din Romania. Dupa ce a absolvit Facultatea de Medicina Bucuresti in 1972, in primii trei ani a profesat ca medic generalist in satul Randomiresti, judetul Olt, pentru ca astazi sa conduca Clinica II de Neurochirurgie a Spitalului "Bagdasar-Arseni" din Bucuresti, singura sectie din tara dedicata exclusiv afectiunilor chirurgicale ale coloanei vertebrale, maduvei si nervilor periferici.

In aceasta clinica se trateaza, practic, toata patologia vertebro-medulara, cu accent pe traumatismele vertebro-medulare. A elaborat o serie de tehnici chirurgicale originale, a introdus in Romania metode noi de interventie si a colaborat la mai multe inventii si inovatii in chirurgia spinala. Este membru al Academiei de Stiinte din New York, din decembrie 1998, a facut stagii de pregatire si cursuri in Franta si Elvetia. Are 56 de ani, sotia sa este medic si au o fiica, Ana Maria.

Moral

Prof. dr. Radu Capalneanu, cardiolog

Este directorul Institutului Inimii "Nicolae Stancioiu" din Cluj-Napoca, specialist in trei domenii ale medicinei - cardiologie interventionala, ecocardiologie si electrofiziologie. A facut mii de operatii pe cord si implanturi de stimulatoare cardiace. Desi are in spate aproape 30 de ani de activitate in domeniu, inca il impresioneaza interventiile pentru implantarea de stimulatoare cardiace la copiii de 4-5 ani.

Profesorul Capalneanu a facut parte din comisia care a analizat situatia creata, anul trecut, de senatorul PSD Serban Bradisteanu la Institutul Inimii din Capitala. Din comisie faceau parte sefii mai multor clinici din tara, medicii din Bucuresti fiind considerati subiectivi pentru ca au acuzat in corpore comportamentul brutal si presiunile politice ale senatorului Bradisteanu. Prof. Capalneanu si-a dat demisia din comisie pentru ca ministerul a incercat sa "musamalizeze dosarul". A fost una dintre extrem de putinele demisii pe considerente morale din istoria recenta a Romaniei.

Original

Prof. dr. Alexandru Ciocalteu, nefrolog

Director al Spitalului "Sf. Ioan" din Bucuresti, profesorul Ciocalteu a intrat in atentia romanilor cand a fost secretar de stat in Ministerul Sanatatii, apoi presedinte al Casei Nationale de Asigurari de Sanatate. Este specialist in nefrologie, domeniu interesant intr-o vreme cand, in Romania, nu exista aceasta specializare, iar pacientii cu insuficienta renala cronica mureau pe capete din cauza lipsei aparatelor de dializa. Ii place sa fie nefrolog pentru ca situatiile cu care se confrunta il obliga la reactii imediate. Provine dintr-o familie de medici - tatal era chirurg, iar mama, pediatru - si dragul de medicina l-a prins de cand avea 3 ani si petrecea mult timp in camera de garda a spitalului in care lucra mama sa. "Fiecare zi in plus pe care o traieste un bolnav cu cancer renal este un castig si ma bucur ca 6.000 de oameni sunt acum in familiile lor si nu la cimitir", spune medicul. A intrat in politica (este in PRM) "pentru ca, daca nu esti acolo, nu poti face nimic pentru sistemul sanitar". Are 56 de ani, esta casatorit si are doi copii.

Sportiv

Prof. dr. Eduard Apetrei, cardiolog

Cardiologia i s-a parut interesanta pentru ca ii oferea posibilitatea de a ingriji foarte multi oameni si este un domeniu cu o natura dinamica. Prof. dr. Eduard Apetrei, doctor in medicina, este seful Sectiei II Cardiologie la Institutul Inimii "C.C. Iliescu" din Bucuresti, membru al Asociatiei Europene de Cardiologie si al Federatiei Mondiale de Cardiologie. Afirma ca tine la Societatea Romana de Cardiologie si la sport. De ani intregi, in timpul liber, practica voleiul, tenisul, schiul si inotul. Nu are nici o afectiune cardiovasculara si spune ca multi romani ar putea sa se fereasca de astfel de boli prin mentinerea unei vieti normale, cu multa miscare.

Prof. dr. Eduard Apetrei s-a nascut in localitatea Blagesti, judetul Bacau, a absolvit Facultatea de Medicina din Iasi in 1860, s-a specializat la Bucuresti in cardiologie si a facut un stagiu de pregatire de trei luni in Finlanda, Belgia si Franta. Are o sumedenie de discipoli care acum conduc sectii de cardiologie din spitale importante.

Formator

Eugen Tarcoveanu, chirurg

"Nu este bucurie mai mare decat sa faci un bine. Te incarca de energie pozitiva", spune prof. dr. Eugen Tarcoveanu, seful Clinicii I Chirurgie de la Spitalul "Sf. Spiridon" din Iasi. Sunt si operatii de 12 ore, in care n-ai voie sa te gandesti nici la nevoile fiziologice, spune el. A fost primul medic roman care a folosit termonecroza ca metoda de tratare a cancerului si al doilea din tara care a operat laparoscopic (tehnica de operare prin taieturi foarte mici, dupa care pacientul se reface foarte rapid). L-au ajutat in cariera specializarile si cursurile de chirurgie generala, laparoscopica, robotica si oncologie pe care le-a urmat in Italia, Franta, Belgia si Germania. Este membru in mai multe organisme medicale din Europa si din lume.

A crescut in jurul lui tineri chirurgi si i-a ajutat in viata, motiv pentru care cei care-l cunosc bine il descriu ca pe un om "deosebit de prietenos si generos". In Iasi, este cel mai renumit chirurg care opereaza tumori si la el vin toate cazurile grave.

Puternica

Dr. Liliana Boca, neurochirurg

Medic la Spitalul Judetean Sibiu, dr. Liliana Boca este singura femeie neurochirurg din Transilvania si se mandreste ca, desi cei mai multi chirurgi din aceasta specializare sunt barbati, Romania a dat prima femeie neurochirurg din lume, Sofia Ionescu. Dr. Boca s-a nascut la Suceava, a urmat cursurile Facultatii de Medicina din Cluj-Napoca si spune ca a ales neurochirurgia pentru a deslusi enigmele creierului. Nu le-a aflat pe toate, dar nu este dezamagita: daca ar fi s-o ia de la capat, ar urma aceeasi meserie.

Din cei 15 ani de neurochirurgie, i-a ramas in amintire cazul unui baietel de 4 ani, adus la spital cu capul zdrobit. Interventia chirurgicala a durat patru ore si l-a salvat. Isi face cu pasiune meseria: "In momentul in care intru in sala sunt alt om. Uit de toate, nu mi-e sete, nu mi-e foame. Tot ce stiu este ca viata pacientului pe care-l am pe masa de operatie depinde de mine. Totul in creier este fragil: daca faci o greseala, omul moare sau ramane cu sechele toata viata".

Prof. dr. Dinu Antonescu: "Nu-mi place sa mi se spuna ca sunt cel mai bun"

Este medicul care s-a potrivit aproape perfect la criteriile de selectie stabilite pentru acest top, n-a primit nicio contestatie si niciunul dintre consultantii nostri n-a avut nimic rau de spus despre el.
S-a nascut la Ploiesti, a copilarit la Sibiu, a facut Facultatea de Medicina Generala din Cluj-Napoca si a profesat ca specialist in chirurgie ortopedica la Sanatoriul de la Eforie Sud si la trei spitale din Bucuresti - Elias, Brancovenesc si Foisor.
Are 70 de ani si lucreaza de peste zece ani la Spitalul Foisor. Despre prof. dr. Antonescu se spune, in lumea medicala, ca este indiscutabil cel mai bun chirurg ortoped din tara, ca are mana sigura si executa operatiile cu o precizie uluitoare. Efectueaza si cele mai dificile interventii chirurgicale in ortopedie - operatiile pe coloana vertebrala si cele de rezectie a tumorilor maligne.

Este si un bun dascal. Discipolii sai sunt buni profesionisti si conduc sectii de ortopedie in spitale importante din Bucuresti. Nu si-a dorit niciodata celebritatea si nici n-a dorit sa conduca Spitalul Foisor: "Consider ca nu sunt un bun manager". Cand va veni vremea sa se retraga din chirurgie, prof. dr. Antonescu va da in continuare consultatii. Iar restul timpului il va dedica placerii de a citi, de a merge la spectacole si de a face excursii pe munte.

Lider in grupul de elita

"Cand eram copil, mi se parea ca doar chirurgii sunt doctori"

De cand aveti pasiunea pentru medicina?
Mi-am dorit sa fac asta de la inceput. De mic ma jucam de-a doctorul, operand papusile surorii mele si apoi ne certam de fiecare data, pentru ca "ranile" nu se mai refaceau. Dintotdeauna m-a pasionat medicina si nu stiu ce alta meserie as fi putut sa am: sunt afon, nu am inzestrare pentru desen si, in general, n-am niciun alt talent.

De ce ati ales chirurgia ortopedica si nu alta specializare?
A fost o intamplare. Cand eram copil, mi se parea ca numai chirurgii sunt cu adevarat doctori. Si, cum la Cluj era foarte buna scoala de medicina generala, am facut facultatea acolo. Numai ca, la repartitie, m-am intalnit cu un profesor si m-a sfatuit sa aleg postul de ortoped de la Sanatoriul din Eforie Sud, si asa am facut.

Ce vi se pare cel mai fascinant la aceasta meserie?
Posibilitatea de a reda omului increderea in sine prin faptul ca-i corectezi diformitatile.

Ati incercat sa le insuflati si copiilor dumneavoastra dragostea pentru medicina?
Nu i-am indrumat catre medicina. I-am lasat sa-si aleaga singuri meseria. Am o fata care este anestezist, dar nu eu am indrumat-o catre asta. Baiatul meu este electronist, lucreaza ceva in domeniul computerelor...

Cat de importanta este inspiratia in meseria de chirurg ortoped?
Rigoarea este mai importanta, dar are si inspiratia rolul ei. Insa improvizatia nu e buna, desi de multe ori, din pacate, din cauza lipsurilor, medicii romani sunt nevoiti sa apeleze la ea. Inspiratia e importanta in adaptarea la situatie, insa este nevoie de rigoare nemteasca. Cand intri in sala de operatii ai intotdeauna in minte mai multe posibilitati de abordare a situatiei. Am incercat sa invat mereu, nu m-am considerat niciodata cel mai bun. Nici nu-mi place sa mi se spuna ca sunt cel mai bun, pentru ca orice medic are esecuri, iar pe mine m-au marcat si le-am analizat de fiecare data.

Dupa ce iesiti din operatie obisnuiti sa analizati ce si cum ati facut?
Da, dar din pacate viata curge mult prea rapid si n-ai timp sa analizezi cat ai vrea. Odata, eram in Elvetia si m-am intalnit cu un medic, o profesoara din Israel. Era in asa-numitul an sabatic, la ei, o data la sapte ani, se da un astfel de an de pauza. Ne-ar prinde bine, poate, si noua o astfel de perioada de analiza.

Medicii care va cunosc spun ca aveti precizie foarte mare in operatii, ca aveti mana sigura.
Un chirurg bun trebuie sa aiba indemanare practica. Se spune ca sunt chirurgi cu doua maini drepte - sunt si cu doua maini stangi... dar majoritatea au o mana dreapta si una stanga. Eu am una dreapta si una stanga.

Cum era sa fii medic in comunism? Unii au ales meseria asta nu din pasiune, ci pentru ca le asigura o viata mai buna, mai usoara...
Eu am crescut intr-o atmosfera anticomunista. Tatal meu era judecator si a fost dat afara in '48 pentru ca n-a vrut sa intre in Partidul Comunist. Eu n-am avut curajul sa refuz. Eram de garda la Sanatoriul de la Eforie Sud si a venit la mine secretarul de partid. L-am tot amanat, insa a stat pe capul meu si, pana la urma, am acceptat sa ma inscriu in partid pentru ca, daca nu as fi facut asta, n-as fi putut intra in invatamant.

Exista un moment in care un chirurg inceteaza sa efectueze operatii?
Retragerea este fireasca. Dar nu este o limita de varsta sau un moment prestabilit pentru retragere. Eu am iesit deja la pensie ca sa fac loc si altora sa vina din urma. Tin minte cum a spus profesorul Severeanu: "E bine sa pleci de la catedra, nu sa cazi de la catedra". Eu voi pleca din chirurgie, dar probabil voi face in continuare consultatii. E foarte greu sa te desprinzi de meseria de medic.
citate

Este un excelent chirurg, foarte bine informat, mereu deschis la nou, un om extraordinar de modest, care ne-a fortat ritmul de invatare ca sa ajungem, la randul nostru, buni profesionisti
Dr. Cristian Stoica, director al Spitalului de Ortopedie Foisor si discipol al prof. Antonescu

Am si eu o serie de esecuri pe care mi le reprosez, cum ar fi cazul unei tinere pe care am operat-o de scolioza, dar a ramas cu pareza spastica pentru ca au aparut complicatii nervoase.
Prof. dr. Dinu Antonescu

Secrete

Profesorul Dinu Antonescu a preferat intotdeauna sa lase loc tinerilor ortopezi atat in invatamant, cat si in spitalul in care lucreaza. "Este un promotor al noii generatii. Forteaza ritmul studentilor pe care-i vede pasionati, ca sa invete mai mult, le da sfaturi cu inima deschisa", spune directorul Spitalului Foisor, dr. Cristian Stoica.

Daca nu ar fi acceptat sa intre in Partidul Comunist, Dinu Antonescu, aflat la Sanatoriul Eforie Sud la inceputul carierei sale, nu ar fi ajuns poate niciodata profesor. Compromisul acesta i-a netezit drumul catre catedra de la Universitatea de Medicina "Carol Davila" din Bucuresti, unde a predat pana a iesit la pensie.

Lider mondial

Revolutia transplantului vine din America
Maria Siemionow, 55 de ani, chirurg de origine poloneza, opereaza la Cleveland Clinic, Ohio, SUA si pregateste realizarea, in premiera mondiala, a unui transplant de fata, impreuna cu o echipa de chirurgi.
A studiat medicina in Polonia, la Universitatea "Karol Marcinkowski", si a urmat cursuri de specializare in Spania, Finlanda si SUA.

Este specialista in mai multe domenii, printre care in microchirurgie, chirurgia mainii, a nervilor periferici si in transplant. Pentru a primi aprobarea conducerii clinicii pentru transplantul de fata, i-a luat mai mult de un an.

Primul pacient nu va fi copil, pentru ca, spune ea, e prea riscant, si nici un bolnav care a avut cancer, pentru ca medicamentele post-transplant cresc riscul de reaparitie a bolii.

Mentorul

Fondator al neurochirurgiei in Romania
Profesor si doctor in medicina, Constantin Arseni (1912-1994) este, alaturi de prof. D. Bagdasar, fondator al neurochirurgiei in Romania si mentor pentru multi neurochirurgi din tara.

S-a nascut in Dolhasca, judetul Suceava, a urmat liceul la Bacau si Facultatea de Medicina la Cluj. Ca student, l-a atras cel mai mult chirurgia creierului, dupa ce a asistat la o operatie realizata de profesorul Dimitrie Bagdasar in Spitalul de Urgenta din Bucuresti. In 1975 se inaugureaza noua cladire a clinicii de neurochirurgie, devenita in 1993 Spitalul de Urgenta "Prof. dr. D. Bagdasar", iar in 2001 Spitalul Clinic de Neurochirurgie "Bagdasar-Arseni", ca o recunoastere a meritelor profesionale ale celor doi.

Pariul nostru

Pionier in pediatrie

Dr. Mihai Gafencu, in varsta de 34 de ani, este directorul Spitalului Clinic de Copii "Louis Turcanu" din Timisoara. Este un tanar medic promitator: a facut primele dialize pediatrice din tara, a facut parte din echipa de chirurgi care a efectuat primul transplant de maduva in Romania si si-a luat doctoratul anul acesta, pe o teza cu tema "Dializa la copii".

Este specialist in ecografie generala, dializa acuta si este formator avizat de Ministerul Sanatatii in "Bunastarea copilului". Dr. Mihai Gafencu este unul dintre cei 10 medici investigatori in studiul clinic in Romania (testare de medicamente) si raportor la Comitetul ONU de la Geneva pentru Drepturile Copilului.


Despre autor:

Evenimentul Zilei

Sursa: Evenimentul Zilei


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.