Sinistratii spun ca autoritatile nu fac nimic pentru ei, primarii se plang ca nu primesc ajutor de la judet, iar prefectul se tanguie ca e la mijloc. Pe de o parte spune ca primarii sunt slab pregatiti si nu stiu sa profite de oportunitatile existente, pe de alta arata spre Bucuresti, de unde nu vin niciodata destui bani.

Din birourile Capitalei, viziunea asupra situatiei e cu totul alta: e adevarat ca nu s-au putut aloca toti banii necesari pentru reconstructie, dar nici la nivel local lucrurile nu sunt organizate. Pana la urma, cu totii au dreptate in mai mica sau in mai mare masura. Problema este ca singurii care vor suferi vor fi sinistratii. La cinci luni de la inundatiile din Banat, numarul caselor reconstruite este infim. Ministrul delegat pentru lucrari publice, Laszlo Borbely, da vina pe firmele care nu s-au inghesuit la lucrarile de refacere sau nu si-au vazut de treaba.

El a dat exemplu compania Rotary, care nu a terminat nici una din cele 34 de case pe care s-a angajat sa le ridice si al carei contract a fost reziliat. In Moldova nu exista firme angajate de stat, familiile primind materiale de constructii, urmand sa se descurce singure. Cum materialele intarzie, doar cei care nu au mai asteptat ajutorul statului si s-au apucat de reconstructie pe banii lor vor avea un acoperis la iarna. Inundatiile din acest an au facut pagube de peste 1,5 miliarde de euro.

Surse guvernamentale spun, insa, ca multe evaluari au fost exagerate. Sumele date de stat si primite ca ajutoare au depasit cu putin 300 de milioane de euro. Dar chiar si asa, gestionarea lor este deficitara din cauza sistemului: proiectele sunt nesincronizate, birocratia pune bete in roate si exista numeroase metode prin care ajutoarele isi pot schimba directia.

La cinci luni de la inundatiile din Banat si doua de la cele din regiunea Moldovei, realitatea pe teren este aproape la fel de trista. Apele s-au retras, iar inundatiile par a se fi petrecut de mult. Numai miile de romani fara acoperis resimt in continuare efectele calamitatilor. Sperantele lor, alimentate de vestile care veneau dinspre autoritatile centrale si locale, au murit treptat. In lunile care au trecut, doar o mica parte din casele, drumurile si podurile distruse au fost refacute.

In anul 2005, inundatiile au provocat in Romania pagube de peste 1,5 miliarde de euro. In total, fondurile repartizate de la buget, donatiile persoanelor fizice, ONG-urilor si companiilor si ajutoarele venite din strainatate depasesc 300 de milioane de euro. Cea mai mare parte a acestor bani a venit din alocatiile bugetare si a fost destinata refacerii infrastructurii. Este adevarat ca suma este insuficienta in raport cu amploarea pagubelor, insa ea ar fi ajuns cel putin pentru rezolvarea, intr-o prima faza, a nevoilor urgente.

Principala vina pentru incetineala cu care se misca lucrurile este a sistemului. Din birourile Palatului Victoria, rezolvarea problemelor poate parea foarte simpla. Se dau niste bani, si lucrurile trebuie sa se rezolve. Pe teren insa, spetele sunt mult mai complexe. Unde ajung acei bani? Cine si cum ii gestioneaza? Cine controleaza? Cine rezolva litigiile si problemele juridice care apar, cu siguranta? De exemplu, in Moldova au existat nenumarate cazuri in care fondurile si materialele de constructie oferite de Guvern nu rezolvau problema. Odata cu locuintele unora dintre sinistrati, apele au luat efectiv si terenul. Acestia nu aveau unde sa isi recladeasca locuinta. Primariile nu aveau terenuri, iar achizitionarea s-a dovedit greoaie din cauza problemelor juridice presupuse de achizitia unui teren. "De multe ori, este o problema de sistem. Acestuia ii este teama si vrea sa se blindeze cu hartii, ceea ce ingreuneaza foarte mult lucrurile", spune Dragos Benea, presedintele Consiliului Judetean Bacau.

Nu trebuie uitat insa ca si mentalitatea sinistratilor este paguboasa. De exemplu, la reconstructia caselor, multe firme cer liste cu disponibilitatea de forta de munca locala necalificata. Multi mizeaza pe faptul ca cei care vor sa isi construiasca propria casa se vor implica in lucrari. De multe ori insa, oamenii nu se implica. Nici solutia distribuirii de materiale de constructii direct catre sinistrati nu s-a dovedit mai buna. "Am fost informat ca unii oameni au vandut materialele de constructii primite", spune Laszlo Borbely, ministru delegat pentru lucrari publice si amenajarea teritoriului.

Nici constructorii nu prea se inghesuie sa refaca locuinte in zonele afectate. In conditiile in care manopera pentru executia proiectului ANL este in cel mai bun caz 15.000 de lei noi (150 milioane ROL), marja de profit este foarte mica. In plus, in plin sezon de constructii, domeniu afectat de o criza a fortei de munca din cauza plecarilor in strainatate a specialistilor, putine companii isi permit sa mute lucratori la niste lucrari neprofitabile. Mai mult, nici macar nu se stie unde e bine sa se reconstruiasca, deoarece harti de risc pentru inundatii nu exista.

Este evident ca sumele stranse nu au fost folosite la adevaratul potential si ca este foarte posibil ca o buna parte a lor sa se fi pierdut pe drum. Gestionarea banilor este foarte greoaie in astfel de situatii, daca nu exista experienta. In cazul celor care o au, lucrurile s-au miscat altfel. Pana la sfarsitul lui iulie, organizatia World Vision au reusit sa stranga bani si ajutoare in valoare de aproximativ 1,9 milioane de dolari. Banii ajung pentru constructia a 31 de case, interventiile de urgenta si sprijinirea asistentei medicale din zonele afectate. "Cele mai dificile momente le-am avut in legatura cu gestionarea si coordonarea situatiei de catre autoritati, atat in relatia cu noi, cat si cu sinistratii", spune Cristina Stihi, PR coordinator World Vision Romania. si altii au preferat sa actioneze pe cont propriu.

Compania Forum Auto a demarat un proiect de reconstructie a 46 de case pentru sinistratii din localitatea Agas, judetul Bacau. De fapt, compania si-a propus, pe langa sustinerea financiara a proiectului, sa stranga cat mai multe companii dornice sa se implice in reconstructie, sa gestioneze situatia la nivel local si sa urmareasca modul in care sunt realizate lucrarile. Pana la urma, astfel de proiecte se dovedesc mult mai eficiente decat cele in care este implicat statul.

"Am fost informat ca unii oameni au vandut materialele de constructii primite." Laszlo Borbely, ministru delegat pentru lucrari publice si amenajarea teritoriului

VIITURILE NE-AU COSTAT PESTE 1,5 MILIARDE DE EURO

• Inundatiile din primavara, care au afectat mai ales Banatul, au provocat pagube de peste 500 de milioane de euro, arata bilantul realizat de autoritatile competente.

• In luna iulie, cand au avut loc cele mai violente viituri, daunele totale au trecut de 685 de milioane de euro.

• Pentru calamitatile din august, bilantul inca nefinalizat vorbeste de circa 300 de milioane de euro pagube, iar pentru luna septembrie, cand au avut loc cateva viituri de mai mica amploare, calculele se fac in zeci de milioane de euro.

• Cele mai mari daune s-au inregistrat la nivelul infrastructurii: sosele, cai ferate, poduri, diguri etc.

• Au fost distruse total peste 1.500 de case, alte peste 600 avand nevoie de consolidari.

FONDURILE ALOCATE ACOPERA O CINCIME DIN PAGUBE

• Banii pentru acoperirea pagubelor au totalizat, in urma alocatiilor bugetare, a teledonurilor si colectelor publice, a ajutoarelor din partea companiilor si organizatiilor non-guvernamentale si a sprijinului extern, peste 300 de milioane de euro.

• Statul a contribuit cu peste 80% din aceasta suma, iar banii au fost destinati in special refacerii infrastructurii.

• Cele mai importante ajutoare interne au venit prin intermediul colectelor gazduite de Realitatea TV (aproape 1,8 milioane USD) si TVR (circa 450.000 euro), dar si din partea unor firme ca Lafarge (peste 200.000 euro) sau Mittal Steel (200.000 USD).

• Pe plan extren, Banca Mondiala a alocat 33 milioane USD, iar SUA peste 3,5 milioane USD.

IN STATELE UNITE, CAMPANIILE DE AJUTORARE SUNT TINTA PREFERATA A ESCROCILOR

• si in Romania si in SUA, dupa calamitatile naturale de anul acesta, societatea civila s-a dovedit, in numeroase randuri, mai eficienta sau mai constienta decat autoritatile, iar ajutoarele directe din partea populatiei, ONG-urilor ori companiilor au ajuns mai usor la tinta decat cele distribuite de stat.

• In ambele tari au aparut tentative de frauda, bazate pe emotia starnita de calamitati in randul populatiei. Doar ca, daca la noi a fost depistata o singura incercare de a pacali donatorii, folosind ca paravan o replica a site-ului Bancii Nationale si o adresa de e-mail falsa, in SUA, dupa cum a anuntat FBI, cea mai mare parte a celor 2.300 de site-uri Internet care se angajau sa stranga fonduri pentru ajutorarea victimelor uraganului au fost lansate de persoane rau intentionate.

• Oficialii americani au declarat ca escrocii virtuali sunt de patru ori mai numerosi decat in perioada de dupa tsunami de anul trecut.

Citeste si:

• Sunt utilizate trei mari tipuri de frauda: obtinerea de date privind cardurile sau conturile unei persoane sau organizatii si utilizarea lor pentru a retrage bani sau a face plati in numele proprietarului; solicitarea unor sume de bani in schimbul localizarii persoanelor disparute in timpul uraganului; nu in ultimul rand, virusi camuflati in spatele unor cereri de donatii, care apoi ii ajuta pe hackeri sa obtina informatii personale din computerul infectat.

Pentru ca podul a fost luat de ape, oamenii din comuna bacauana Agas folosesc punti improvizate pentru traversarea raului Trotus.

In ciuda pericolului, puntile sunt utilizate si de copii ori batrani. Pentru a fi sigure ca viiturile nu vor mai darama podurile, autoritatile locale ar trebui acum sa regularizeze 28 de kilometri de mal, plus cativa afluenti mai mici, insa banii ajung doar pentru 700 de metri

Buldozerele au terminat de indepartat aluviunile din zona scolii din Agas, cu putin timp inainte de inceperea anului scolar. Este al doilea an in care unitatea de invatamant a fost afectata

Gheorghe Cotarca sta pe malul Trotusului si priveste spre locul unde pana acum doua luni se afla casa lui. Apa i-a luat pana si pamantul

Indepartarea molozului si a aluviunilor s-a dovedit, in unele situatii, cel mai greu obstacol in calea reconstructiei. In unele cazuri, curtile satenilor au fost acoperite cu 1,5 metri de aluviuni

Desi au trecut cinci luni de la inundatiile din primavara, in destule locuri ramasitele caselor distruse de ape sunt inca neatinse de lamele buldozerelor

In Timis, din circa 700 de case care trebuie reconstruite nu sunt inca terminate nici macar 100. Sinistratii spera, totusi, ca nu ii va prinde iarna fara acoperis

Unii dintre banateni, mai norocosi, se vor putea muta curand in casa noua. Spre invidia vecinilor ale caror locuinte nu au fost distruse total si vor fi numai consolidate

Dupa lupta cu apele, urmeaza razboiul cu birocratia
In asteptarea ajutorului de la stat, multi sinistrati s-au apucat singuri de refacerea caselor

La Agas, in judetul Bacau, urmele inundatiilor se mai vad inca. Curtile sunt si acum pline cu pamantul si nisipul adus de raul Trotus in luna iulie, iar pe peretii caselor se mai vede inca urma lasata ape. Reconstructia abia acum incepe.

Ici-acolo, cate un utilaj lucreaza pentru indepartarea efectelor inundatiilor. La fel si localnicii, care incearca si acum sa scoata malul din curti. La Agas, au fost inundate 115 case, 17 fiind luate de ape cu totul si 80 dintre acestea necesitand a fi stramutate. "Comisia tehnica venita de la Bucuresti a considerat ca numai 40 de case trebuie stramutate. Am cerut materiale si pentru alte 46, dar nu au fost acceptate", spune Toma Spoiala, primarul din localitatii Agas. Inundatiile au lovit si anul trecut la Agas. Daca acum ajutoarele vin sub forma de materiale de constructii, atunci ele au fost in bani. Alte vremuri, an electoral, alte obiceiuri.

Fiecare familie afectata a primit 325 de milioane de lei vechi pentru reconstructia casei si 50 de milioane de lei vechi pentru achizitia de teren. Dintre cele 54 de familii afectate, unii au preferat sa isi repare casele si sa nu se mai stramute. Acum insa, apele au venit din nou, casele au fost distruse la fel ca anul trecut, iar aceste familii nu vor mai primi nimic.

Proiectul demarat de compania Forum Auto a vizat reconstructia a 46 de case afectate. Situatia s-a complicat insa, deoarece familiile trebuiau stramutate, iar primaria nu avea teren. Trebuiau achizitionate alte terenuri de la particulari. Prefectura Bacau a eliberat circa 1,6 miliarde lei pentru achizitia terenurilor. Insa pana la punerea in posesie a celor sinistrati, drumul a fost destul de lung. Cei care au teren nu vand decat daca vad banii, prefectura nu deblocheaza suma daca nu vede actele notariale de vanzare-cumparare. Situatia s-a deblocat atunci cand Consiliul Judetean a desemnat trei oameni pentru rezolvarea problemelor si punerea in posesie sinistratilor.

Practic, rezolvarea problemei terenurilor a luat mai mult de o luna. Acum va incepe constructia efectiva. La Agas insa, reconstructia celor 46 de case nu va rezolva decat o parte a problemei. Comuna are in componenta noua sate care se intind pe14 kilometri, de-o parte si de alta a Trotusului. Este nevoie, practic, de regularizarea albiei raului, dar si a paraielor afluente. De fapt, este vorba de regularizare pentru mai mult de 28 de kilometri de mal. Fondurile ajung insa pentru regularizarea a doar 700 de metri de rau.

Multi dintre sinistrati au padure in proprietate si au facut cerere de marcare pentru a putea taia lemn pe care sa il foloseasca la constructie. Au fost trimisi la Suceava, insa nu le-a fost semnata cererea de marcare. "Aproximativ 60% din sinistrati au paduri si chiar sunt dispusi sa ii ajute si pe altii", spune Toma Spoiala.

In intreg judetul Bacau, pagubele s-au apropiat de suma de 2.000 de miliarde de lei. Autoritatile au cerut 1.200 de miliarde de lei, considerand ca aceasta suma este de ajuns pentru a aduce situatia la normal. "Pana in acest moment am primit 400 de miliarde de lei", spune Gabriel Berca, prefectul judetului Bacau. Presedintele Consiliului Judetean, Dragos Benea, spune ca acesti bani au fost deschise toate lucrarile. "Avem finantare in proportie de 35-45% pentru fiecare. Problema este cine va asigura finantarea in continuare. Consiliul Judetean nu va putea face acest lucru. Guvernul va trebui sa mai dea bani pentru a nu pune in pericol lucrarile realizate", explica Benea.

Multi dintre cei afectati s-au apucat singuri de reconstructia caselor. "Din circa 750 de case, cred ca 20-25% au fost ridicate prin eforturile proprii ale celor afectati", spune Gabriel Berca. La Bacau, materialele de constructii trimise de autoritatile centrale au inceput sa vina abia in urma cu doua saptamani. Problema terenurilor pentru cei care trebuie stramutati este insa destul de spinoasa. Prefectul de Bacau va propune adoptarea unei hotarari de guvern prin care sa fie alocate fonduri pentru achizitia de terenuri. "Am observat insa ca se incearca si o speculare a situatiei, prin ridicarea artificiala a pretului pe metrul patrat", incheie prefectul Gabriel Berca.

"Din circa 750 de case, cred ca 20-25% au fost ridicate prin eforturile proprii ale celor afectati." Gabriel Berca, prefectul judetului Bacau

In Banat, reconstructia este mult ramasa in urma
Nu s-a reusit inca predarea celor 100 de case care trebuia sa fie gata la 1 septembrie

Imediat dupa inundatiile din primavara din Timis, Guvernul a promis ca pana in toamna vor fi refacute toate casele distruse. S-au alocat 24 de milioane de euro pentru reconstructie, dar graficele nu au fost respectate.

In mijlocul lunii septembrie, la inceput de toamna, doar 60 de case au fost predate sinistratilor prin programul dirijat de Agentia Nationala pentru Locuinte. Alte 15 case au fost finalizate in cadrul programului "Adopta o casa", initiat de Consiliul Judetean Timis.

In ultima zi a lunii august, ministrul lucrarilor publice, Laszlo Borbely, s-a deplasat in Timis pentru a evalua stadiul lucrarilor. Acesta a criticat Consiliul Judetean pentru ca nu a reparat drumurile inundate, motiv pentru care constructorii nu au putut aduce pe santier materialele. Borbely a promis ca intarzierea va fi recuperata in doua saptamani. Cu aceeasi ocazie, el a anuntat prelungirea termenului de finalizare a celor 700 de case pana in noiembrie. Un calcul matematic simplu arata ca va fi un termen greu de respectat.

O problema o reprezinta si banii adunati din diverse donatii. In mai multe randuri, prefectul de Timis, Ovidiu Draganescu, si-a exprimat nemultumirea pentru ca nu se cunosc destinatiile acestor bani, constructiile realizate din donatii nefiind cunoscute cu exactitate. Consiliul Judetean Timis a propus un program in care firmele isi iau sarcina de a ridica sau plati pentru constructia caselor. Din 76 de case introduse in acest program, au fost finalizate 15.

Cea mai mare modernizare din ultima suta de ani
Acolo unde firmele de constructii au finalizat casele, oamenii sunt mai mult decat multumiti. Au conditii asa cum nu visau, camere cu parchet, termopan pana si la usa de la pod, case solide, cu fundatie si structura de rezistenta, care au inlocuit vechile case din pamant batut, material de constructie numit in Banat "vaiuga". Majoritatea caselor distruse se afla la marginea satelor, fiind vorba de case foarte vechi, unele chiar riscand sa se prabuseasca din cauza batranetii. In timp ce sinistratii ale caror case sunt gata l-au intampinat pe Laszlo Borbely cu sampanie si fursecuri, vecinii lor mai ghinionisti, care aveau casele trecute, in urma expertizarii tehnice, pe lista celor care trebuie consolidate, il injurau printre dinti pe ministru.

Daca Guvernul se va tine de promisiunea de a reface toate cele 700 de case, operatiunea va fi cea mai mare modernizare a satelor timisene din ultima suta de ani, asa cum a remarcat vicepresedintele Consiliului judetean Timis, Marius Popoivici. "Pacat ca trebuie sa vina un dezastru pentru a face modernizarea satelor", a declarat el.