Sarbatoarea nationala a romilor din acest an s-a dovedit a fi un esec. Desi pe islazul comunei Costesti - judetul Valcea s-au strans sute de familii de romi din toate partile tarii, atmosfera a fost total diferita fata de anii precedenti. In loc de jocuri populare si cantece specifice minoritatii romilor, petrecerea a fost dominata de o serie de bogatasi megalomani veniti cu masini de zeci si chiar sute de mii de euro, au fost invitati manelisti vestiti si s-au aruncat zeci de mii de euro pentru cate o cantare de-al lor. Sarbatoarea de la Costesti-Bistrita a fost dominata de Napoleon, Calu' Stapanu' si Banu' Mondialu', nume vestite in lumea tiganilor din Oltenia.

Romii se strang de mult timp pe islazul comunei Costesti din judetul Valcea in ziua de Sfanta Marie Mica. Dimineata ei participa, cu mic cu mare, la sfanta liturghie oficiata la biserica manastirii din sat. In ultimii ani a devenit un obicei sa fie sfintite masinile de lux cu care vin la acest eveniment. Ritualul a devenit grotesc, multi dintre romi solicitand monarhului sa sfinteasca separat volanul, rotile sau bujiile bolizilor. Dupa acest proces urmeaza o petrecere campeneasca, mese pline cu bucati alese, intalniri intre neamuri si rude, cantecul si dansul.

Hummer-ul si crestinii darnici

Ziua nationala a romilor a debutat in acest an cu o serie de intamplari indite. In premiera evenimentul a beneficiat de doua toalete mobile si una clasica. Pe langa acest aspect si-a facut debutul si celebra masina de teren Hummer care a fost sfintita de dimineata. Evenimentul a creat un adevarat haos la poarta manastirii. Zeci de romi cu lanturi de aur groase cat degetul s-au strans in jurul masinii si au comentat cu voce grava performantele obtinute de bolid.

Circul a devenit grotesc in momentul in care un individ cu dezabilitati a aparut si a cerut mila celor adunati. Romii milionari in dolari l-au pus sa cante si au ras de textele naive inventate pe loc de acesta. Pana la urma au aruncat cateva bancnote de un milion de lei in poalele cersetorului si l-au gonit. A urmat o alta scena penibila in momentul in care in poarta manastirii a aparut un duhovnic si a inceput sfintirea limuzinelor.

Mare a fost supararea unor proprietari ca monahul nu a fost destul de evlavios si a uitat sa stropeasca cu apa sfintita vreo piesa importanta a masinii. S-a aruncat cu bancnotele de un milion si cu sutele de euro. O maica s-a declarat incantata ca "au venit atatia crestini care ajuta casa Domnului".

Vesta si cravata de aur

In anii trecuti personajele principale au fost capetele incoronate ale etniei, Regele Cioaba, Imparatul Iulian si Regele Tortica a aparut in urma cu doi ani. Au mai fost personaje ciudate care isi etalau bogatia pe care au reusit sa se stranga dupa revolutie, dar cum au aparut asa au si disparut de pe islazul din Costesti. Romii adunati au asteptat sa apara regii si imparatul, dar in zadar. Singurul care a venit in jurul orelor 13 a fost regele Florin Cioaba, dar si el a fost departe de luxul de altadata.

Adversarii lui au si constatat acest lucru, manifestand bucurie: i s-a apus soarele lui Cioaba, nu mai are bani, s-a dus vremea lui. Acum noi suntem cei mai tari din parcare - declara unul dintre oamenii lui Napoleon. Liderii romilor sositi de pe meleagurile teleormanene s-au dat in stamba. Au venit cu masini de lux cum nu a mai vazut tiganimea. Cele mai noi modele de limuzine si masini de teren au fost insirate pe islaz ca la un salon auto dintr-o capitala occidentala.

Protagonistii sositi din Teleorman au organizat si o expozitie ad-hoc de bijuterii de mare gramaj. Vedeta expozitiei a fost un costum creat din zale de aur de 24 karate. O alta piesa forte a fost cravata de aur a sefului familiei Zaharia. Greutatea acestor piese de vestimentatie depasea jumatate de kilogram. Duzinele de lanturi groase cat degetul au fost doar obiecte fara importanta pentru exponenti.

Guta vs. Adi de la Valcea

Petrecerea tiganilor simpli a fost stricata de bogatasii care au organizat un concert cu vedetele manelelor, Nicolae Guta si Adi de la Valcea. Romii bogatasi din Teleorman l-au invitat pe manelistul Nicolae Guta sa le cante in mijlocul islazului langa un Hummer model H2. Pentru ca efectul sa fie cel dorit au fost istalate boxe de sute de wati, s-au folosit microfoane fara fir. Curentul electric necesar a fost captat cu doua fire coaxiale de la firele care trec prin zona. Aparitia lui Nicolae Guta a creat o ambuscada de nedescris.

Sute de romi s-au inghesuit sa se vada de mai aproape pe regele manelelor. Guta a tinut un adevarat recital pentru a numara bancnotele de euro. La un moment dat a ajuns sa-i enumere pe toti membrii familiei lui Banu' Mondialu'. Pentru fiecare nume strigat, Guta a primit o bancnota. Pana la urma manelistul a renuntat la numararea bancnotelor si a anuntat ca acestea sunt fara numar. Galceava a tinut cateva ore.

Citeste si:

In timpul recitalului a sosit si regele Cioaba care s-a aratat dezamagit de faptul ca o petrecere a romilor caldarari a "devenit un balci unde unii se apuca de tiganeala". Cioaba a declarat presei ca sunt toate sansele ca in urmatorii ani romii caldarari sa nu mai participe la sarbatoare. "Se va transforma intr-un balci a bogatasilor care nu mai au nimic cu traditia romilor". Spre seara era asteptat Axinte, trupa ASIA si Adrian Copilul Minune.

8 septembrie va fi, oficial, zi a romilor

Regele Cioaba, sprijinit de deputatul romilor Nicolae Paun, a demarat o serie de demersuri pentru a oficializa ziua de 8 septembrie ca zi nationala a romilor crestini din Romania. Paun a tinut sa precizeze ca nu este vorba de o zi nationala a romilor, ci despre o recunoastere, un respect al unui minoritati care tina sa respecte ziua nationala a majoritatii. "Cred ca 8 septembrie trebuie sa fie recunoscuta ca zi nationala a romilor crestini. Ministerul Culturii ar trebui sa declare o agenda culturala a etniei noastre.

Este ceva normal si firesc sa fim respectati ca etnie si ca minoritate, ca si noi ii respectam pe romani. Zilele noastre cele mai importante sunt 8 aprilie, Ziua Internationala a Romilor si 8 septembrie, ziua Sfintei Marii Mica, sarbatoare care are o puternica conotatie religioasa. Am propus si sper ca in aceasta sesiune a Parlamentului Romaniei sa fie dezbatuta aceasta problema", ne-a declarat Paun.

Bogatia si democratia

La cortul regelui Cioaba au fost invitate si o serie de personalitati ale etniei venite de prin Europa. Liderul romilor din Serbia, Iovan Damjanovici a declarat intr-o discutie cu reporterii ZIUA ca "in Romania nu se poate vorbi despre o discriminare a romilor. Cand vad atata bogatie, masini de lux, mancare din belsug si dreptul de a se intalni, a-si pastra obiceiurile si traditiile este greu de crezut ca acesti coetnici ai mei sunt discriminati." Iovan a evitat insa sa vorbeasca de romii din ghetourile de la marginile oraselor, precum si despre problemele sociale ale etniei.

Chiar si regele Cioaba si-a schimbat discursul politic si a laudat cu gura mare noua putere. "Iata ca se poate ca romii sa fie luati in seama. Vicepremierul Marko a facut minuni si a reusit sa bage in Guvern o serie de consilieri romi. Pe vremuri nu ne baga de seama nimeni", a spus Cioaba. Reporterii ZIUA au incercat sa-i aduca aminte regelui disputele politice aprinse purtate in urma cu doi-trei ani, cand Cioaba s-a declarat un fan inrait al social-democratiei si al fostului presedinte, Ion Iliescu. In replica Cioaba a dat din maini si a spus: "Iliescu e o alta poveste!"

Chiloti si sosete second hand

O mare parte din islazul din Costesi a fost ocupat de micii comercianti. Pe tarabele improvizate participantii putea cumpara de la gogosi pana la fuste cu flori, practic orice. Aleea barbugiilor a fost desfiintata de zecile de patrule formate din jandarmi si politisti. In anii trecuti acest tip de activitate s-a bucurat de mare succes. Comercializarea imbracamintei folosite a fost si in acest an o afacere banoasa. Printre toalele intinse pe iarba cei interesati puteau gasi perne, fete de perne, cearsafuri, pantaloni vechi, pantofi, camasi si, nu in ultimul rand, chiloti de dame si sosete.

Comertul cu toale vechi a devenit o afacere atat de banoasa, incat tigancile aduc marfa cu camioanele. Exemplul acestora a fost preluat si de companii de telefonie mobila care au montat o antena pe dealul din apropierea islazului unde are loc evenimentul. Furnizorul de energie electrica din zona, de asemenea a raspuns cererii pietii si a acceptat sa furnizeze curent electric comerciantilor si petrecaretilor care participa la sarbatoare. De pe urma romilor profita chiar si administratia locala a comunei Costesti care percepe o taxa de intrare pe islaz. Exceptie fac doar autoritatile si jurnalistii.

Sarbatoare cu jandarmi si politisti

Fata de anii precedenti, la petrecerea din acest an a fost prezent un numar mare de jandarmi si politisti. Acest lucru a fost sesizat chiar si de participanti. Insistenta fortelor de ordine este ciudata, dat fiind faptul ca in ultimii zece ani la petrecerile romilor nu s-au semnalat incidente de nici un fel. Chiar si familiile rivale sau cei certati din diferite motive evita sa deschida discutii la aceste petreceri.