La Bucuresti s-a incheiat ieri un seminar de mare importanta, cu tema "Relatiile de lucru intre mass-media si Justitie", care i-a pus fata in fata pe jurnalisti si magistrati. Seminarul a facut parte din proiectul finantat prin PHARE cu sprijinul Germaniei. Ultima zi a fost una speciala, pentru ca membrii Consiliului Superior al Magistraturii au "incasat" din partea reprezentantilor mass-media criticile de rigoare cu privire la comunicarea dintre acestia si inaltul for al magistraturii.

Consilierul pre-aderare, dr. Dieter Schlafen, a subliniat faptul ca aceste doua zile de discutii s-au soldat cu un "armistitiu, cu o pace tensionata" si a apreciat ca "daca pana acum a fost un razboi, acum s-a terminat". In premiera, seminarul s-a soldat si cu schitarea unui viitor ghid care sa stabileasca limitele relatiei mass-media-Justitie, pe mai multe criterii. Ca atare, s-a stabilit si constituirea unui grup permanent in cadrul CSM, in care vor participa activ si jurnalisti specializati in domeniu, pentru a se dezbate aspecte de interes privind relatia Justitie-mass-media si subiecte de drept.

In legatura cu activitatea CSM pe linie de comunicare, editorii "Averea" au subliniat aspectele negative din comunicarea CSM cu exteriorul, printre acestea aflandu-se apatia, disponibilitatea restransa a purtatorului de cuvant, dar si diferentele de perceptie vizavi de interesul public al unei informatii. N-a fost iertat faptul ca reprezentantii CSM nu au mai sustinut vreo conferinta de presa de aproape un an, ca site-ul institutiei era jalnic, ca nu se publica hotararile Consiliului, precum si faptul ca reprezentantii societatii civile din acest for sunt ca si absenti.

Mai mult, editorii "Averea" au explicat ca modul de a secretiza permanent rezultatele verificarilor disciplinare efectuate de inspectorii CSM (multe dintre acestea fiind urmari ale unor sesizari din presa) reprezinta o "bila neagra" pentru CSM, intrucat acestea ori nu constata nimic, ori nu se finalizeaza dupa ce au fost declansate. Membrii CSM au fost receptivi si si-au luat notite pentru viitoarele masuri pe care au promis ca le vor lua in vederea imbunatatirii relatiei cu media.

Citeste si:

Invitat la acest seminar, judecatorul Holger Brantin, care este si purtatorul de cuvant al Tribunalului din Aachen, a explicat cum se manifesta cotidian aceasta relatie cu media la nivelul instantelor din tara sa, criteriile fiind asemanatoare cu cele din Romania, dar cu diferenta ca in Germania disponibilitatea purtatorului de cuvant este mult mai mare. O alta diferenta este aceea ca in Germania, instantele tin conferinte de presa sau organizeaza intalniri "off the record" cu jurnalistii.

"Relatia cu media nu e o sarcina, un chin, este un serviciu. Eu cred ca noi avem de vandut un produs foarte bun si imaginea noastra tine de modul in care vindem acest produs", a spus Brantin. Vorbind despre purtatorul de cuvant, magistratul german a informat ca acesta este considerat un fel de "bufon al Curtii", explicand totodata ca si in Germania judecatorii colegi sunt "autisti si nu vor sa discute despre cauzele lor, dar trebuie sa le explici ca e spre binele institutiei si atunci ei vor intelege".

Celalalt judecator invitat, Erik Koster, care este purtator de cuvant la Tribunalul Zwoole, din Olanda, a subliniat ca munca colegilor sai este redusa la jumatate din activitatea unui magistrat de instanta tocmai pentru a se ocupa foarte bine de relatia cu mass media. In Olanda, magistratii purtatori de cuvant trebuie sa aiba calificari speciale pentru a lucra in comunicare.

S-a mai pus pe tapet si lipsa acuta de dotari a birourilor de presa, care inca nu au fax-uri, telefoane, computere cu legatura la Internet pentru a raspunde solicitarilor jurnalistilor si s-a propus intocmirea unui necesar material, care sa fie cuprins in viitorul buget al instantelor si parchetelor. In final, dupa ce a ascultat foarte atent toate observatiile jurnalistilor, presedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Dan Lupascu, a conchis sec: "Avem convingerea ca avem o problema serioasa in Justitie si oricare ar fi motivele, trebuie sa gasim o rezolvare. In acest sens, vom fi foarte atenti cand vom modifica regulamentul de functionare si organizare al instantelor".