In perioada campaniei electorale, romanii au imprumutat de peste granite o forma noua de manifestare, asa-numitul flash-mob, termen tradus prin "aglomerare spontana". Un flash-mob este "adunarea rapida a unei mase de oameni. Acestia se constituie intr-o multime care se comporta neobisnuit citeva minute, apoi se despart". Daca in strainatate scopul acestor actiuni a fost iesirea din cotidian prin acte nonconformiste, extravagante, de cele mai multe ori absurde, in Romania, in timpul campaniei electorale, flash-mob-urile s-au transformat in adevarate proteste politice: "Vrei sa nu il ai ca presedinte pe Adi N.?", "Dezumflarea balonului local" sau "Ciocuí mic si joc de glezne".

In Romania, primul mob s-a desfasurat pe 3 august 2004, cind cinci oameni imbracati in haine de iarna s-au asezat intr-o cafenea din Mall. De atunci insa, o data cu inceperea campaniei electorale, aglomerarile spontane au avut ca scopuri protestul si transmiterea mesajelor politice. S-a creat o comunitate a carei principala metoda de comunicare a fost Internetul. Forumuri, liste de discutii, mail-uri in lant au transmis convocarile la flash-mob-uri. Niciodata nu s-a stiut cine a fost cel care le-a pus la cale, insa de fiecare data s-au adunat aproape 200 de persoane.
Prima aglomerare spontana electorala a avut loc pe 1 decembrie. Anuntul primit pe e-mail spunea: "Doresti sa nu il ai ca presedinte pe Adi N.? Vino si dovedeste-o de ziua nationala. Te asteptam la 12.10 (FIX) in fata cortului de campanie PSD din Piata Universitatii. Vino cu un pachet (MARE & VIZIBIL) de bomboane sau pufuleti, desfa-l in fata cortului si serveste-te. Mesteca cu pofta, de parca l-ai avea intre dinti pe insusi BOMBONEL. Fraternizeaza cu tinerii PSD care ofera pliante: da-le bomboane, daca accepta inseamna ca nu sint definitiv pierduti. Dupa 10 minute, la 12.20 (iarasi, FIX), paraseste locul astfel incit in 100 sec. sa nu mai ramina nimeni in perimetru. La plecare, daca ai pufuleti lasa-i in primul cos de gunoi pentru a ramine o urma a trecerii tale. Te asteptam cu toti prietenii".

La numai citeva zile a urmat un al doilea, apropiat ca tema: "Dupa succesul primei intilniri-fulger din Bucuresti, cu pufuleti si bomboane, e timpul pentru o noua intilnire. Unde si cind: ne vom intilni duminica, 5 decembrie, ora 12.00, in Piata Universitatii, in fata cortului de campanie PSD. Vom pleca fix la 12.10, dupa exact zece minute. Ce vom face: fiecare invitat va avea la el cite un balon albastru. Este preferabil ca balonul sa nu aiba nici un insemn, dar se accepta si baloane albastre cu PSD, fiind la indemina. La ora 12.10, toata lumea va sparge sau va dezumfla propriul balon albastru, apoi vom pleca fiecare in directii diferite". Actiunea s-a numit "Dezumflarea balonului local".

Potrivit mesajului din convocari, in timpul acestor intilniri a fost interzisa scandarea de lozinci politice sau angajarea in polemici. Astfel de manifestatii nefiind autorizate, ele trebuie sa se desfasoare cit mai repede si in perfecta ordine. Cu toate acestea, cel de-al treilea flash-mob a stirnit interesul jandarmilor, care au incercat sa legitimeze cit mai multe persoane participante la actiune. Pentru ca subiectul cenzurii in TVR era intens dezbatut in acele zile, s-a pus la cale si o a treia intilnire: "Ciocuí mic si joc de glezne: Ne vom intilni simbata, 11 decembrie, ora 14.10, la intrarea TVR din strada Pangratti. Vom pleca fix la 14.20, dupa exact zece minute. Ce vom face: fiecare invitat va avea la el cite o esarfa sau cite o bucata de scotch opac si lat. Acestea vor fi folosite la astuparea propriei guri. La ora 14.15, toata lumea isi va astupa gura proprie cu propriul obiect de astupat gura proprie. De la ora 14.19 pina la ora 14.20 (fix un minut) toata lumea va face "joc de glezne" (pasi marunti pe loc, cu flexarea gleznelor). Fix la ora 14.20 vom pleca fiecare in directii diferite".

Citeste si:

Dragos Bucurenci, unul dintre participantii fideli la majoritatea flash-mob-urilor, spune: "Mob-ul e o iesire in decor a cotidianului, e un protest in sine fata de conformism. Asta este mob-ul originar, asa cum trebuie el sa fie, adica fara teza, fara mesaj, absurd.

Singurul mesaj al mob-ului este luarea prin surprindere a obisnuintelor burgheze. Ce se face la noi acum e o specie devianta de mob, mob-ul cu mesaj politic, si la astea merg pentru ca ma pliez pe acest mesaj si mi se pare ca e un mod percutant de a-mi transmite protestul. O fac totusi si cu regretul ca nu se organizeaza mob-uri adevarate. Pentru ca mob-ul a pornit in societatile civilizate si destul de bine dezvoltate economic. Acolo tinerii sufera de o depresie continua vizavi de societate si nu stiu ce sa mai faca pentru a-si colora un pic viata de plastic. In Romania sint totusi probleme mai grave decit plasticizarea alimentelor din frigider si atunci - pentru ca ai fata de ce sa protestezi - nu-ti prea vine sa protestezi absurd, ca occidentalii. As zice ca pentru a sti sa te joci frumos trebuie sa ai intii burta plina".
O alta participanta la flash-mob-uri, Simina, declara: "In primul rind, vreau sa spun ca ceea s-a intimplat in acele doua saptamini nu a fost un mob clasic, ci unul politic. Asa ca am mers acolo mai mult pentru mesajul din spate. N-am fost insa la nici unul din celelalte, cele autentice. Din punctul meu de vedere, mob-ul este un protest fata de scopurile care ne sint impuse mereu. Pentru ca in lumea noastra exista prea putine actiuni dezinteresate. De aceea sint atrasa de mob-uri, pentru ca au o doza de anarhism in ele".

Mob-ul, de la arta urbana la isteria de masa

Originar din SUA, flash-mob-ul sau, prescurtat, mob-ul a pornit din curiozitatea unui artist din New York, cunoscut sub numele Bill W., de a vedea in ce masura pot fi mobilizati locuitorii metropolei americane. Astfel, primul flash-mob a avut loc pe 19 iunie 2003, in Manhattan, cind aproximativ 150 de oameni s-au adunat in jurul unui covor dintr-un supermarket in ideea ca doresc sa depaseasca restrictiile sociale ale spatiilor domestice. Primul mob european a avut loc la Roma, o luna mai tirziu, cind 300 de persoane au intrat intr-o librarie cerind vinzatorilor carti inexistente. Scopul declarat al mob-urilor este iesirea din cotidian prin acte absurde. De-a lungul timpului, presa internationala a catalogat mob-urile fie ca o forma de arta urbana, fie ca o isterie in masa.