Garda de Mediu considera ca in Delta e un razboi deschis, orchestrat de clanuri mafiote. Totul a inceput cand guvernarea PSD a concesionat rezervatia naturala "Biosfera Deltei" clientelei sale politice. Masura ar fi fost determinata de dorinta Executivului de a scadea braconajul. In ciuda masurilor adoptate, jaful a continuat, dar de aceasta data in mod organizat.

Doua ministere ale cabinetului Tariceanu au incercat sa intrerupa macar pentru o perioada de timp distrugerea speciilor rare din Delta, dar s-au lovit de protestele concesionarilor. Insa, in loc sa faca dreptate, magistratii corupti s-au pus la dispozitia gruparilor criminale. Dupa ce a publicat in serial algoritmul ticalosiilor din Delta Dunarii, ZIUA e in masura sa faca un rechizitoriu ecologic al distrugerii celui mai important ecosistem din Europa.

Balivernele guvernarii

Gratie prevederilor constitutionale, resursele piscicole naturale apartin statului roman. Ca sa se scoata un ban din aceasta activitate, prin concesionarea activitatii de pescuit, s-a adoptat Legea nr. 82/1993, modificata prin Legea nr. 454/2001. La ora actuala, pe teritoriul Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii (RBDD) isi desfasoara activitatea de pescuit circa 1542 de pescari autorizati de Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii (ARBDD), dintre care aproximativ 500 sunt persoane fizice autorizate. In paralel exista in Delta 123 de societati comerciale avand ca obiect de activitate pescuitul si achizitia produselor de peste.

Pe hartie, obiectivele concesionarii rezervatiei vizau, printre altele:

- incasarea la bugetul statului a unor redevente, reprezentand valoarea resurselor exploatate;

- implicarea concesionarilor in actiunile de paza si combatere a braconajului;

- finantarea protectiei si ameliorarii zonelor esentiale de reproducere si hranire a speciilor de pesti cu mare valoare economica;

- facilitarea controlului concesionarilor;

- obligativitatea acestora de a investi in mai multe activitati, dintre care mentionam protectia pescarilor si achizitionarea de ambarcatiuni moderne de pescuit si alte asemenea baliverne.

Cine fura mai mult se imbogateste mai repede

Redeventele visate nu s-au ridicat nici pe departe la asteptarile planificate. Asta pentru ca Ministerul Mediului a incheiat contracte de cesiune (cum este cel cu firma SC PISCICOLA-TOUR SRL controlata de afaceristul Alexandru Bitner), cu o clauza foarte abil strecurata in documente. In cazul in care cesionarul nu declara ca a prins cota de peste care i se aloca anual, redeventa scadea la nivelul acesteia.

Ceea ce se traduce astfel: cu cat un concesionar reuseste sa pescuiasca mai mult si declara ca a prins mai putin peste, cu atat i se diminueaza obligatiile fata de stat. Cu alte cuvinte, cine reuseste sa fure mai mult, se imbogateste mai repede. In acest mod, braconajul din Delta nu numai ca nu a fost stopat, ci dimpotriva.

A crescut simtitor in ultima vreme, pentru ca acum se poate bracona in mod organizat. In realitate, asa-zisa "implicare a concesionarilor in actiunile de paza si combatere a braconajului" s-a rezumat la interzicerea pescarilor sportivi sa mai calce prin Delta si la obligarea populatiei active din zona sa munceasca pentru stapanii-concesionari, vanzand pestele prins, pentru a avea cu ce sa-si hraneasca familiile, la preturi impuse de acestia.

Nici unul dintre concesionarii - despre care vom vorbi mai incolo - agreati de ARBDD si Ministerul Mediului nu a investit vreun leu in protectia si ameliorarea zonelor de reproducere si hranire a speciilor rare. Ba mai mult, profitand de anumite finantari internationale in scopuri ecologice, si-au rotunjit veniturile obtinute din activitatea de pescuit industrial.

Nici unul dintre concesionari n-a fost controlat pana la aceasta data in mod serios, pentru a se stabili cu exactitate cantitatea reala de peste capturata si cea declarata in documentele contabile. Cu toate acestea, exista numeroase organisme de control care se suprapun in activitatea lor. In mod normal ar fi necesare doar Politia Deltei, Garda de Mediu, Consiliul judetean si ARBDD.

Concesionarii nu numai ca nu au investit mai nimic in protectia pescarilor si achizitionarea unor ambarcatiuni moderne de pescuit, dar i-am mai si obligat pe acestia, daca vor sa aiba ce manca, sa prinda peste cu propriile mijloace si apoi sa il vanda la preturi infime comparativ cu valoarea lui reala.

Cine a pus mana pe concesiuni

Pe teritoriul RBDD a fost concesionat dreptul de valorificare a resurselor piscicole dupa cum se poate remarca din facsimil. Astfel, SC PISCICOLA-TOUR SRL a primit cinci zone de pescuit, totalizand aproximativ 100.000 ha teren si apa (adica mai mult de jumatate din rezervatie). SC WELA SRL, apartinand fostului deputat PSD, Dan Verbina, a inhatat alte cinci locatii, care se intind pe o suprafata ceva mai mica. O a treia societate in topul concesionarilor este SC RADUTA SPORTING TOUR SRL (controlata de familia cu acelasi nume) cu trei zone, la egalitate cu SC FISHERIES ROMDELTA SRL. Pe locurile urmatoare s-ar situa SC BLACK SEA STURGEON SRL, apoi altele de mai mica importanta. Le vom lua pe fiecare pe rand.

Rechinii din Delta Dunarii

SC PISCICOLA-TOUR SRL s-a constituit prin achizitionarea de la APAPS - la sfarsitul lui 2001 - a 99,97% din actiunile SC PISCICOLA JURILOVCA, judetul Tulcea, pentru suma ridicola de 766,4 milioane de lei. Licitatia si vanzarea-cumpararea au fost realizate in timpul record de numai o saptamana, ca sa nu se inghesuie prea multi ofertanti.

Noul actionariat are urmatoarea structura: 65,2% - HEAVY INDUSTRY Ltd. (firma apartinand lui Alexandru Bitner), 19,8% - SC GALROM GRUP SA, 10% - Marian Matache, 4,23% - SC PALAS CO SA, Gheorghe Barbalau si Gheorghe Negrea cu restul de procente sub unu la suta. Firma a avut o cifra de afaceri, in anul 2002, de 17 miliarde si (in mod ciudat) nici un profit, iar anul urmator o cifra de afaceri de 8,3 miliarde, profitul brut mentinandu-se la aceeasi valoare. Principalul obiect de activitate: silvicultura si exploatare forestiera.

SC WELA SRL s-a constituit in vara anului 1995, pornind ca o simpla afacere de familie: 60% - Dan Verbina (deputat PSD de Tulcea in legislatura 2000 - 2004) si 40% - sotia sa Viorica Verbina. Din datele de bilant pe 2002 reiese ca firma a avut o cifra de afaceri de aproximativ 12,8 miliarde de lei si un profit brut de 5,2 miliarde (adica o rentabilitate de circa 40%), iar anul urmator a inregistrat o cifra de afaceri de 14,5 miliarde de lei si un profit brut de doar 0,9 miliarde de lei (adica o rentabilitate de 0,06%). Din datele obtinute de la Registrul Comertului, SC WELA nu are declarat nici un obiect de activitate.

SC RADUTA SPORTING TOUR SRL - o alta afacere de familie pusa la cale de Robert Raduta (nascut in 1949) cu o participare la capitalul social de 75% si Anca Speranta Raduta (nascuta in 1969) cu doar 25%. In anul 2002 s-a inregistrat o cifra de afaceri de 7,9 miliarde de lei si un profit brut de aproape 0,12 miliarde. Anul urmator: 11,1 miliarde de lei cifra de afaceri si un profit brut de 1 miliarde de lei. Rentabilitatea ar fi urmatoarea: 0, 015% in anul 2002 si 0,09% anul urmator. Principalul obiect de activitate declarat: Alte mijloace de cazare.

SC FISHERIES ROMDELTA SRL a fost infiintata in toamna anului 2000 de catre SC RUNTEAM SRL, cu un procent la beneficii si perderi de 100%. Principal obiect de activitate: Piscicultura. La o cifra de afaceri de 4,8 miliarde de lei in 2002, firma n-a inregistrat nici un profit in contabilitate. Un an mai tarziu, insa, la o cifra de afaceri de 5,8 miliarde de lei s-a mentionat in actele contabile profitul brut de aproape 0,7 miliarde de lei, adica o rentabilitate de 0,12%.

Aici mai trebuie precizat ca actionariatul SC RUNTEAM SRL este format din craioveanul Sorin-Valentin Chiutu - 50% si Florin Sanda cu acelasi procent, firma care se ocupa in principal cu silvicultura si exploatarea forestiera. Rezultatele economice pe ultimii doi ani sunt zero, in vreme ce cifrele de afaceri se situeaza, pe 2002, la 0,56 miliarde de lei, iar pe 2003 la 0,085 de miliarde de lei.

Citeste si:

SC BLACK SEA STURGEON SRL infiintata in 2002 apartine in proportie de 95% SC TUDORI RO SRL si Danielei Buhai care detine cinci procente. In 2002 a avut o cifra de afaceri de 2,9 miliarde de lei si un profit brut de 0,15 miliarde (rentabilitate - 0,05%), iar un an mai tarziu o cifra de afaceri de 10,9 miliarde de lei si un profit brut de aproape 0,57 miliarde de lei (rentabilitatea - 0,05%).

Din datele obtinute de la Registrul Comertului, cu toate ca SC TUDORI RO SRL ar avea sediul in Bucuresti (Str. Frumoasa nr. 19, Sector 1), in realitate nu exista. Ceea ce ne face sa credem ca documentele prin care a fost infiintata SC BLACK SEA STURGEON SRL sunt false, iar Tudori nu este altceva decat o firma-fantoma, ca si multe altele care bantuie pe intinsul patriei.

"La Famiglia" Bitner

Cel ce controleaza SC PISCICOLA-TOUR SRL se numeste Alexandru Bitner si este un apropiat al familiei fostului premier, Adrian Nastase. Sotia ultimului lider al Palatului Victoria a recunoscut in cateva randuri prietenia sa cu Sherry Bitner (de origine americana, sotia lui Alexandru). Impreuna cu aceasta a incercat o afacere cu obiecte de arta in 2000, insa falimentul le-a facut pe amandoua sa renunte la atare ambitii.

Alexandru a plecat in SUA ca sa se imbogateasca, dar in afara de o casatorie cu o cetateanca de origine n-a reusit mare lucru, asa ca s-a vazut nevoit sa se intoarca in tara si sa-si incerce norocul in afaceri. Initial, firma PISCICOLA-TOUR i-a avut actionari si pe Dragos Vladimir Popa - fiul unui fost ambasador in Iugoslavia si Bartolomeu Finis, personaj extrem de dubios implicat in privatizarea Biroului de Turism pentru Tineret (BTT).

In semn de recunostinta si inalta pretuire, dupa ce a pus mana pe mai bine de jumatate din Delta Dunarii, Bitner i-a ridicat lui Nastase o vila de toata frumusetea, unde cel din urma venea cu elicopterul pentru a se recrea, pe vremea cand tinea fraiele Executivului.

Tartorul rezervatiei

Favoritului PSD, "Alex" Bitner, nu i-a fost de ajuns doar pestele din Delta, asa ca s-a imbrancit si la concesionarea dreptului de valorificare a resursei stuficole. Astfel, americanul de origine romana a reusit concesionarea zonei Zmeica-Golovita, bucurandu-se de sustinerea neconditionata a fostului partid de guvernamant. In continuare a inceput sa exploateze si alte zone - fara nici un drept - de a caror paza si protectie se ocupa in exclusivitate. Alaturi de el gasim si firma RUNTEAM SRL, a lui Chiutu si Sanda, care a castigat dreptul de a valorifica stuful din zona Somova-Parches.

Tot printr-un aranjament de culise, Bitner a mai concesionat, pentru o perioada de 49 de ani, Popasul turistic Gura Portitei, fara ca pana la aceasta data sa se poata stabili cine i-a dat in folosinta cei 42.000 mp. Important este ca in acest loc, Bitner si-a ridicat cartierul general. Dupa cateva plangeri penale indreptate impotriva PISCICOLA-TOUR si a actionarului sau majoritar, care inhatase ceea ce nu-i apartinea (bunuri mobile si imobile), Bitner a cazut tot in picioare, ramanand stapanul de necontestat al Deltei.

In Delta Dunarii, pescarii vorbesc deja ca Bitner e varful de lance al lui Adrian Nastase si al altor 4-5 baroni PSD. Ba chiar se spune ca acestia si-au construit vile in Delta, in acte aparand proprietari fictivi.

"Ticalosi care exploateaza irational aceasta zona"

Anul trecut, in urma unor studii realizate de Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunarii (INCDDD), s-a recomandat reducerea la zero a cotei de captura in scop comercial la anumite specii rare de pesti. A urmat o serie de negocieri cu societatile comerciale concesionare, care s-au organizat intr-o asociatie cu personalitate juridica, recomandarea fiind respinsa in unanimitate. In urma acestor negocieri, in mod cu totul inexplicabil, INCDDD a majorat cotele de captura, dupa cum sustine Silvian Ionescu, comisarul general al Garzii Nationale de Mediu.

"ARBDD este o rezervatie pentru care se fac eforturi de pastrare a biodiversitatii florei, faunei si a populatiei din zona. Este stupid ca, in conditiile in care exista semnale ca a scazut cantitatea de peste din Delta, Institutul sa majoreze cotele de captura. In Delta Dunarii exista concesionari care au facut lucruri bune, dar sunt si ticalosi care exploateaza irational aceasta zona".

Este de remarcat faptul ca Bulgaria, Serbia, Muntenegru si Ucraina si-au redus la zero cotele de pescuit la speciile respective. Toata nebunia a pornit de la faptul ca principiile pescuitului responsabil nu accepta pescariile ce captureaza pe zone restranse un numar mare de pesti din specii care sunt considerate amenintate si se afla sub supraveghere internationala, cum este cazul sturionilor.

Organismele statului considera ca populatiile piscicole sunt in acest fel exterminate, in vreme ce afaceristii au o cu totul alta parere. Si anume, "daca e mult peste nobil intr-un loc, asta inseamna ca exista pretutindeni si putem pescui fara restrictii cat avem chef". Ceea ce e mult prea departe de realitate.

In Delta nu s-a raportat cat s-a capturat

Daca tot am ajuns la acest capitol, trebuie sa spunem ca greseala autoritatilor este dubla. Pe de o parte, concesionarilor li s-a alocat o anumita cantitate de peste pe care o pot recolta. Redeventele pe care le are fiecare de achitat se stabiliesc in functie de cat raporteaza concesionarii ca au capturat. Este de la sine inteles ca oamenii de afaceri n-au mentionat in documentele contabile intreaga cantitate de peste capturata, reusind astfel sa plateasca mai putin decat au recoltat. Cine sa-i controleze, atata vreme cat ei se ocupa cu paza si protectia zonei de influenta? Si chiar daca vine controlul, paznicii au suficient timp sa dea alarma.

Anul trecut, fata de cota stabilita, s-a realizat o recolta de peste mai mica cu 60 - 65%, ceea ce inseamna ca ori s-a braconat in sistem industrial, ori ca firmele ce au concesionat portiuni din Delta n-au fost capabile sa-si indeplineasca planurile de productie, platind redevente mult diminuate in comparatie cu cele stabilite prin contracte. Si intr-un caz si intr-altul, nu se justifica in nici un fel opozitia acestor pescarii de a se impotrivi protejarii ecologice a unor specii rare de pesti care se afla pe cale de disparitie, din cauza exploatarilor dezastruoase si a braconajului organizat.

Adevarul despre speciile pe cale de disparitie

Ministerul Agriculturii si cel al Mediului au emis un ordin comun "privind instituirea unor masuri de protectie pentru unele specii de pesti cu valoare economic si/sau ecologica". In esenta este vorba despre interzicerea pe o perioada de cinci ani a pescuirii unor specii pe cale de disparitie cum sunt stiucile, linul, caracuda, mihaltul si rechinul de Marea Neagra. Totodata s-a mai interzis pescuitul sturionilor de Dunare pentru trei ani, in anumite zone concesionate din Delta. Ordinul comun al celor doua ministere se refera numai la pescuitul industrial, exceptand capturarea de catre populatia locala a pestilor, indiferent de specie, pentru consumul propriu, in limita a trei kilograme pe zi.

In fata acestei decizii ministeriale, Bitner & Co au contestat interdictia la Curtea de Apel Bucuresti, obtinand castig de cauza. Drept urmare, cu toate ca in anii anteriori n-au reusit sa captureze cotele alocate de peste (sau nu le-au mai trecut prin contabilitate, practicand o activitate comerciala ilicita si implicit evaziune fiscala), s-au opus ca aceasta sa fie diminuata la zero pentru trei ani in scop ecologic. Desigur ca n-a mai contat faptul ca multe alte specii au ramas "la liber", iar o activitate comerciala cinstita poate fi extrem de profitabila si in asemenea conditii.

Din cauza exterminarii stiucilor, exemplarele mai mari de un kilogram au devenit adevarate raritati. Acesti pesti sunt vanati mai mult pentru icre, in vreme ce valoarea economica a carnii este foarte mica. Datorita acestui fapt, braconierii le scot stiucilor icrele, apoi le arunca in apa spre a fi devorate de alti rapitori.

In aceeasi situatie se gasesc si sturionii, comertul ilegal cu icre negre fiind estimat intre 15 si 18 milioane de euro anual. Exista sase specii de sturion, dintre care sipul si viza sunt practic disparute. In ultimii 10 - 12 ani, exportul de caviar de morun a cunoscut o adevarata inflorire, dar si o diminuare drastica a acestei specii. Pastruga, cega si nisetrul inca mai rezista, dar nu se stie pentru cata vreme.

Ordinul comun al celor doua ministere a primit aviz favorabil din partea Academiei Romane - Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii, iar la elaborarea lui au fost consultate INCDDD, ARBDD si alte institutii guvernamentale ori neguvernamentale interesate. Conform studiilor INCDDD referitoare la starea populatiilor de stiuca, lin si caracuda din rezervatie, s-a constatat ca acestea au cunoscut "un regres dramatic in ultimii 44 de ani, iar capturile au cunoscut un declin simtitor in ultimii ani fiind cuprinse intre 2600 si 3000 de tone.

In fiecare an, cotele alocate stabilite de INCDDD au fost realizate in procent de 35 - 40%", dupa cum am mai mentionat. Si-atunci, de ce se opun atat de vehement acesti concesionari la protejarea Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii? Iata o problema careia organele de cercetare fiscala si penala trebuie sa-i gaseasca grabnic raspuns.