Tatuajele si piercingul se confunda cu istoria. Nu se poate spune nici care a fost primul tatuaj, nici cand a fost facut, dar nu a existat vreo perioada, de cateva milenii incoace, in care tatuajele sa fi disparut cu desavarsire. Fenomenul este departe de a fi unul modern. Ba, daca e sa ne luam dupa unii psihologi si psihiatri, ar fi mai degraba un urlet al ramasitelor noastre primitive.

In octombrie 1991, o stire tinea prima pagina a ziarelor din intreaga lume: mumia unui om din Epoca Bronzului fusese descoperita congelata in muntii dintre Italia si Austria. Pielea, impecabil pastrata timp de 5.000 de ani, avea inca urmele unor tatuaje: o cruce pe interiorul genunchiului stang, sase linii drepte desupra rinichilor si numeroase linii de jur imprejurul gleznelor si incheieturilor mainii. Profesorii de la Innsbruck au considerat ca rolul tatuajelor din acea perioada se dorea a fi terapeutic.

Chiar daca este cea mai veche mumie care sa ateste existenta tatuajelor, instrumente folosite pentru desenarea pielii au fost datate si pentru perioade mult mai indepartate - intre 38.000 si 10.000 i.Hr. Cel mai des era vorba de ace fabricate din os, utilizate pentru a introduce in piele un amestec de lut si ocru rosu. Foarte des, alaturi de aceste instrumente au fost descoperite si figurine de piatra si lut care aveau gravate desene ce sugerau tatuaje.

Antichitate - sprijin divin

Un pasaj din Cartea Leviticului a stat la baza unei pozitii radicale a bisericilor crestine impotriva tatuajelor: "Sa nu iti crestezi pielea pentru nici unul dintre mortii tai si pielea ta sa nu poarte semne facute". Alti cercetatori ai Bibliei considera ca, dimpotriva, Moise a definit o serie de tatuaje care sa fie specifice pentru cei care se inchina lui Iehova. Obiceiul ar fi putut fi imprumutat de la populatiile arabe, unde erau frecvente tatuajele mistice pe frunte si pe maini, acestea avand rolul de a-l proteja pe purtator.

Mai mult, in alte parti, Biblia vorbeste despre "semnul care nu este semnul copiilor lui Dumnezeu", pasaj interpretat drept o referire la tatuajele populatiilor "pagane". Cateva secole inainte de Hristos, triburile semite care il idolatrizau pe Baal, zeul soarelui, dar si triburi indo-europene utilizau tatuajele in doua mari scopuri - ca sa-i protejeze de rau si sa le dea forta razboinicilor, pe de o parte, si ca sa exprime gratitudinea si supunerea fata de o divinitate, pe de alta parte.

Simbolul Raului

Fiind usor de vazut si de identificat ca simbol, tatuajele nu aveau cum sa nu devina, in timp, si adevarate marci pentru purtatorii lor. Din secolul VI incoace, exista suficiente dovezi ca tatuajele au fost folosite si pentru "marcarea" infractorilor, dupa ce acestia isi ispasisera pedeapsa. De la o linie dreapta pe antebrat, linii simple sau duble pe fata, cercuri pe obraji sau ideograma cuvantului caine tatuata pe frunte in Japonia medievala, la crinii arsi cu fierul inrosit in foc pe umerii prostituatelor din secolele XVIII-XIX, tatuajele au servit pentru a da informatii despre locul si natura faptelor savarsite de "devianti".

Astazi puscariasii isi tatueaza voluntar diverse semne, de la ceasul fara limbi din SUA la cele cinci puncte autohtone ("singur intre patru pereti") sau inscriptii cu numele puscariilor prin care au trecut si perioada de detentie. Se presupune ca "afara" aceste tatuaje vor servi la castigarea unui loc superior in ierarhia interlopa sau la intimidarea "carlanilor" netrecuti prin vreun arest.

Frumusete si kitsch

Citeste si:

Cultura tatuajelor a evoluat insa, raspandindu-se la toate categoriile sociale. Astazi, pielea a devenit o veritabila canvas pentru artisti nonconformisti. Se tatueaza orice, de la motive tribale a caror semnificatie s-a pierdut in timp la portrete, de la ghirlande de spini care insangereaza inimi inocente la scene de razboi intre demoni si ingeri. Se poate desena orice. De la cele cinci puncte de langa sirena lui Balalau "combinatoru’ de la Gara" la fluturasul de pe glezna Corinei Cretu, se poate tatua aproape oricine (intre 16 si 18 ani e necesara aprobarea parintilor, sub 16 este interzis!). Fecioara Maria sta pe un umar, iubita din tinerete - pe celalalt.

Pe un antebrat lacrimeaza Isus, pe piept fumeaza Jimi Hendrix. Fesele ii poarta pe Beavis si Butthead, iar de sub omoplati tasnesc demoni parca vii, dar intimidati un pic de yin-yang-ul de pe ceafa.
Tatuajul este glasul interior al celui care-l poarta: monument de prost-gust sau opera de arta. Desenatorul este doar un executant, mai mult sau mai putin talentat.

Freelance sau profesionalism?

De ceva vreme nu mai exista oras fara macar un salon de tatuaje. Bucu-resti, Constanta, Targu-Jiu, Craiova, Cluj, Timisoara - toate ofera saloane speciale, cele mai multe avand si autorizatiile in regula. Pe langa acestea, exista si liber-profesionistii, cei care n-au mare lucru de impartit nici cu Ministerul Sanatatii, nici cu al Finantelor, dar care pot executa desene de aceeasi calitate cu membrii ATPR (Asociatia Tatuatorilor Profesionisti din Romania), la preturi de cinci-zece ori mai mici.

Daca tineti la sanatate, ministerul de resort recomanda doar vizitele la saloane autorizate, unde se lucreaza cu halat, manusi, flacoane cu vopseluri vegetale de unica intrebuintare, acele fiind sterilizate in incinte speciale, la 135 de grade etc. Adica acolo unde un tatuaj porneste de la cateva sute de mii de lei (o ideograma sau un tribal cu suprafata mica) si poate ajunge la 3.000-4.000 de euro pentru desenele cu suprafata mare si multe detalii.

Aceleasi tatuaje trec foarte rar de 2-3 milioane de lei, pentru cele color de dimensiuni mari, la artistii independenti. La randul lor, acestia au invatat ca si clientii au evoluat, drept care conditiile de igiena la "sediul" acestora sunt deseori similare celor din saloane, iar numarul celor care utilizau "rotring"-uri in loc de culori vegetale a scazut simtitor.

E pe viata!

Multi psihologi si psihiatri ignora dimensiunea estetica a tatuajelor, condamnand primitivismul acestor desene. Se considera ca pielea are deja limbajul sau: mirosuri, feromoni, culoare, imbujorari, comunicare tactila, tremor, zbarlituri - toate sunt elemente ale unui limbaj "articulat" fata de urletul de caverna al comunicarii prin tatuaje. Unii considera tatuarea un act masochist, altii zic ca, dimpotriva, simbolistica este aceeasicu taieturile sau arsurile autoprovocate in perioade de depresie - testarea realitatii si a propriilor limite.

Cert este ca tatuajele se practica, iar unele pot fi considerate capodopere. Dar la fel de cert este ca multi se tatueaza fara sa se gandeasca la felul in care acel desen ii va defini pentru tot restul vietii. Dovada sta faptul ca doar la clinica Lasermed ajung 20-30 de clienti pe luna, toti cu un sigur scop: sa-si stearga tatuajele. "Laserul folosit poate fi de mai multe feluri, exista lasere speciale pentru inlaturarea culorilor, care descompun celulele de pigment, spre a fi apoi resorbite de corp, sau laser clasic, pentru tatuajele simple.

Dar deseori trebuie sa refuzam clientii pentru ca tatuajele foarte mari - un brat intreg, de exemplu - nu pot fi sterse. Practic, posibilitatea exista, dar tratamentul se poate intinde pe cativa ani, iar costurile sunt, de cele mai multe ori, imposibil de suportat", spune Niculaie Dimitrie, directorul general Lasermed. Cel mai mic pret posibil pentru stergerea cu laser a tatuajelor este de 5 milioane de lei, dar se poate ajunge, in functie de culoarea si complexitatea acestora, si la sume mai mari decat cele platite pentru executarea unor desene complexe.