Daca secolul 20 a fost dominat de razboaie care aveau ca scop controlul surselor de energie, in speta, petrolul, in secolul 21 un alt element indispensabil vietii genereaza premisele viitoarelor conflicte armate. Concluzia deriva din dezbaterile privind problemele internationale legate de relatia dintre accesul la apa si saracia si foametea din numeroase zone ale globului, in cadrul recentei Conferinte de la Stockholm. De altfel, toate prognozele specializate avertizeaza de mai multi ani asupra acutizarii problemelor internationale legate de apa.

Peter Schwartz sustine ca "este posibil sa fie prea tarziu ca sa mai intervenim pentru prevenire. Nu stim exact unde ne aflam in acest proces. Ar putea sa inceapa maine si noi sa aflam abia peste cinci ani". Participantii la Conferinta de la Stockholm au atras atentia asupra reducerii efective a saraciei - la jumatate, in deceniul 2006-2015 - prin dublarea accesului la apa in zonele cele mai afectate. Pentru hranirea a 400 de milioane de oameni trebuie mobilizate 2.200 de kilometri cubi de apa potabila in urmatorii 10 ani.

"Apa trebuie sa devina o prioritate absoluta pentru decizionalii politicilor internationale, cu hotarari ferme la niveluri ca Davos si G8", a spus Dave Trouba, unul din organizatori. Tensiunile regionale se vor acutiza pornind de la dominarea resurselor de apa, cu cat Pamantul va deveni mai "uscat". "Cand 60% din populatia lumii are acces restrans la apa este usor de imaginat ce potential conflictual deriva de aici", a subliniat si Patricia Wouters, director al Water Law Research Institute. Iar fostul secretar general al ONU, Boutros Ghali, a spus ca "urmatorul razboi in regiunea noastra nu va fi generat de politica, ci de accesul la apa Nilului".

Citeste si:

Au existat insa si pareri mai optimiste, ca cea a lui Anders Jaegerskog, expert al ministerului suedez de Externe specializat in dezvoltare globala legata de apa: "Totdeauna vor fi tensiuni, este inevitabil, dar sansele ca acestea sa degenereze in conflicte violente sunt mici. Apa poate deveni un pretext alaturi de un cumul complex de conditionari".

Statul Israel, care are aranjamente de furnizare de apa atat cu Iordania, cat si cu Palestina, este un caz specific: "Daca Israel ar dori controlul asupra surselor vitale de apa, ar trebui sa ocupe Siria, Iordania si Libanul. Dar ei prefera solutia mai ieftina decat razboiul, desalinizarea apei marine", adauga A. Jaegerskog. Importurile alimentare ale multor state sunt conditionate de lipsa apei pentru producerea hranei, ducand la ingrijorari la limita tensiunii si crescand datoriile lor externe.

Este nevoie de 2.000 pana la 4.000 de litri de apa pentru producerea unui singur kilogram de orez, hrana de baza a Asiei. Expertii de la Stockholm au convenit asupra necesitatii unei legi internationale care sa reglementeze sansele egale in acest domeniu si sa diminueze pericolul conflictelor. Alaturi de petrol, apa va avea un rol primordial in decizia politica cu efecte economice regionale si globale, reorientand expertize, oameni si importante resurse financiare.