Noile state membre isi pierd tinerii cu studii superioare.Inca un mit al aderarii s-a facut praf. Vestul nu a fost invadat de estici in cautare de locuri de munca, in schimb a reusit sa provoace noilor state membre o adevarata hemoragie de minti luminate si tinere.

Necasatorit, intre 18 si 34 de ani, mai degraba absolvent de facultate decat doar cu studii medii - acesta este profilul candidatului ideal din tarile europene foste comuniste pentru locurile de munca din vechile state membre. Inca o data, cei 15 vechi membri ai clubului s-au dovedit a fi principalii beneficiari ai extinderii Uniunii Europene, profitul obtinut constand in atragerea tinerilor cu potential din tarile din centrul si estul continentului.

Acestea din urma au pierdut circa 5% din populatia tanara, cu precadere intelectuali si studenti. Femeile tind sa egaleze numarul barbatilor, lasand in urma lor tari asupra carora planeaza spectrul imbatranirii populatiei, la fel ca in cele catre care se indreapta. Pe termen lung insa, prin intermediul acestor tineri, statele de destinatie si-ar putea rezolva problema, in timp ce tarile de origine vor fi populate cu batrani, schemele de asigurari sociale vor intra in moarte clinica, iar economiile lor intr-un declin accelerat.

Vest-europenii sunt intoxicati cu informatii false

"Exista inca o mare diferenta intre ceea ce se intampla in realitate si perceptia pe care o au vest-europenii asupra pericolelor extinderii Uniunii Europene", apreciaza Tony Venable, presedintele ECAS, organizatie europeana nonguvernamentala axata pe studii privind migratia. El combate falsa imagine pe care o parte a clasei politice europene, mass media occidentala si lideri de opinie independenti au creat-o in legatura cu consecintele extinderii europene asupra pietelor nationale ale muncii.

"Toata lumea s-a asteptat la o invazie cu consecinte dezastruoase asupra vechilor membri ai Uniunii. Cele ce suporta de fapt consecintele neplacute sunt noile state membre", mai spune el. Statistica ii vine in ajutor. Intr-adevar, cifrele nu confirma angoasa vest-europenilor legata de parazitarea si, intr-un final, scufundarea schemelor de asigurari sociale din tarile lor sub povara noilor veniti. In Marea Britanie, din 232 de mii de emigranti estici, doar 50 au cerut asistenta sociala. Vaduvirea pietei muncii de materie cenusie tanara, cu potential, in perspectiva aderarii la Uniunea Europeana, nu a fost si nu este un subiect suficient de important pentru politicienii romani.

Nu exista o perspectiva asupra acestui viitor si nici asupra masurilor de contracarare. Dar daca pe noi nu ne preocupa cat din populatia activa tanara urmeaza sa piarda Romania in urmatorii ani si cum se va reflecta aceasta in economia nationala, cu totul altfel stau lucrurile in ceea ce-i priveste pe cei care ii atrag pe tinerii romani.

Pietele muncii din vechile state membre conteaza pe un aflux de 10% din tinerii romani absolventi de facultate, dintre care mai mult de jumatate femei necasatorite. Guvernele unor tari ca Marea Britanie, Irlanda sau Spania au calculat deja ce au de castigat de pe urma lor si ce le pot oferi in schimbul inteligentei si fortei lor de munca. Profiturile sunt mari, iar semnul clar ca fac o afacere buna este absenta perioadelor de tranzitie pe care Romania a fost nevoita sa le accepte in relatia cu alte tari ale Uniunii Europene.

Destinatii preferate

• Marea Britanie este principalul recipient european de forta de munca estica. In ultimul an si jumatate, circa 232 de mii de persoane din tarile central si est-europene si-au incercat norocul in Marea Britanie. Este vorba despre tineri intre 18 si 34 de ani, intre care majoritari (57%) sunt polonezi.

• Irlanda este a doua destinatie preferata, in ultimele 12 luni guvernul de la Dublin acordand peste 85 de mii de permise de munca emigrantilor din noile state membre.

• Suedia ocupa locul al treilea, cu 21.800 de permise de munca acordate intre 2004 si 2005. Peste 60% din cei ce si-au gasit de lucru in aceasta tara sunt polonezi, urmati de lituanieni si estonieni. De mentionat ca toate cele trei state au pietele muncii deschise, intre ele si cele zece tari central si est-europene care au aderat in 2004 neexistand perioade de tranzitie in ceea ce priveste libera circulatie a fortei de munca.

Studentii vor sa plece primii

In toate tarile foste comuniste, procentajul majoritar al celor care isi declara intentia ferma de a migra catre tarile vechi membre UE provine din randul studentilor. In cele mai multe cazuri, motivul acestei decizii este lipsa de perspective materiale, profesionale si personale din societatile in tranzitie. Sursa: European Foundation for the Improvement of Living and Working Conditions

Romanii fug de saracie, POLOnezii au un alt motiv

Cei mai multi tineri romani invoca perspectivele financiare sumbre drept motiv principal al intentiei de emigrare in tarile Uniunii Europene. Spre deosebire de ei, polonezii care doresc sa-si paraseasca tara cauta conditii mai bune de lucru.
Sursa: European Foundation for the Improvement of Living and Working Conditions

Afaceri Europene

• Oficiali ai statelor membre au luat decizia de a transfera Spaniei circa 500 de mii de tone de cereale, pentru a compensa compromiterea culturilor, cauzata de seceta. In ultimele sapte luni, peste 140 de mii de hectare au ars din cauza caldurii excesive si 20 de persoane si-au pierdut viata. In general, clima sufera modificari accelerate, iar Spania este cea mai afectata tara de pe continentul european.

In ultimii 30 de ani, cele mai mari cresteri de temperatura au afectat aceasta tara: 4-5 grade Celsius, fata de media europeana de 2 grade Celsius. Principala cauza a degradarii climatului o reprezinta emisia industriala excesiva de dioxid de carbon, Spania reprezentand, dupa Cipru, tara cu cea mai mare emisie.

• Austria a anuntat care vor fi prioritatile Uniunii Europene in primul semestru al anului viitor, perioada in care va detine presedintia. Cu toate ca mandatul Marii Britanii nu a luat sfarsit, viitoarea presedinta a Uniunii si-a facut publice planurile, care includ salvarea modelului social european, adoptarea controversatei directive privind timpul de munca obligatoriu (o saptamana de lucru nu poate avea mai mult de 48 de ore) si flexibilizarea fortei de munca europene.

Daca pana in anul 2007 nu reuseste sa se incadreze cu deficitul bugetar in limita de 3% din PIB, asa cum prevede Pactul de Crestere si Stabilitate, Germania ar putea plati o amenda de 11 miliarde de euro. In prima jumatate a lui 2005, deficitul bugetar a fost de 3,6% din PIB, marcand cel de-al patrulea an de nerespectare a regulilor pe care insasi Germania le-a impus in zona euro.

Este adevarat ca, spre deosebire de anul anterior, deficitul aferent primului semestru este mai mic cu 0,4%. Prognozele Fondului Monetar International, privitoare la evolutia economiei germane, estimeaza ca pragul de 3% din PIB nu va putea fi respectat nici in 2005. Germania nu este singura tara din zona euro pentru care conditiile Pactului de Stabilitate si Crestere se dovedesc a fi prea rigide. Franta si Italia, la randul lor, se afla in atentia Comisiei Europene.

• In Franta, adoptarea Constitutiei Europene a fost sabotata prin internet. Studiind cauzele si metodele care au dus la votul negativ al francezilor, cercetatorii din cadrul Universitatii de Tehnologie din Compiegne au ajuns la concluzia ca cei ce s-au pronuntat impotriva Constitutiei au facut campanie investind in pagini de web. Din 295 de pagini de web dedicate campaniei constitutionale, 67% au fost "ocupate" de cei ce au respins-o.

Astfel, internetul s-a demonstrat a fi o eficienta tribuna politica, paginile de web cu sloganuri anticonstitutionale fiind accesate zilnic, in medie, de 30 de mii de ori. Francezii au respins Constitutia Europeana la 20 mai, pentru ca trei zile mai tarziu olandezii sa faca acelasi lucru.


Despre autor:

Capital

Sursa: Capital


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.