Romania, in dosarele CIA

CIA - Central Intelligence Agency - a declasificat partial sute de documente despre Romania. Acestea reprezinta o analiza a situatiei din Romania din perioada razboiului rece. Deciziile conducerii comuniste de la Bucuresti, implicatiile economice si politice ale acestora pe plan european sau mondial au interesat dintotdeauna Statele Unite. Jurnalul National va prezinta aceste documente asa cum au fost ele declasificate, pentru ca si cititorii sa cunoasca situatia Romaniei de atunci din alte surse decat cele oficiale romanesti. Intr-o informare intocmita in 29.07.1985 si declasificata in 07.07.1999, CIA si-a manifestat ingrijorarea legata de miscarile studentilor arabi din Romania.

La sfarsitul lui mai, Tribunalul Bucuresti l-a judecat si condamnat pe Ahmed Ali Hersh, persoana arestata pentru asasinarea consulului Ambasadei Iordaniei, Azmi Mufti, in 4 decembrie anul trecut. Hersh a fost condamnat la 20 de ani inchisoare, dar este posibil sa fie eliberat dupa un an in urma achitarii unei mici sume pentru fiecare zi ramasa din pedeapsa. Aceasta va valora aproape 50.000 $ pentru a se sustrage de la 19 ani de inchisoare. Hersh a actionat impreuna cu un complice care i-a dat arma.

PROBLEME PENTRU REGIM

Cresterea activismului politic al studentilor arabi care urmeaza cursurile universitatilor romanesti complica eforturile presedintelui Ceausescu de a mentine relatii bune cu toate statele si miscarile politice din Orientul Mijlociu si poate prevesti activitati ulterioare teroriste in Romania. Rivalitatile dintre arabi au rezultat in cateva incidente violente in ultimele luni in Romania si credem ca situatia este gata pentru izbucniri ulterioare.

Eforturile lui Ceausescu de a promova intelegerile pe baza de negocieri in Orientul Mijlociu, sustinerea deschisa pentru seful OEP, Yasser Arafat, si legaturile Romaniei cu Israelul pot face din romani o tinta a sustinatorilor statelor arabe radicale si a gruparilor palestiniene clientelare. Teroristii vor putea folosi reteaua studenteasca pentru a purta atacuri impotriva Statelor Unite sau a altor tinte occidentale. Bucurestiul probabil a marit supravegherea studentilor arabi, dar nu exista nici un dubiu legat de ingrijorarea ca aparatul de securitate nu va putea asigura un control complet.

STUDENTII STRAINI

Bucurestiul promoveaza pe scara larga programe educationale pentru studentii universitatilor din strainatate, in special din Africa si Orientul Mijlociu, ca parte a eforturilor de a extinde relatiile cu lumea a treia si sa isi sustina politica externa neconformista. Studentii straini - in special arabii bogati - asigura de asemenea nevoia mare de valuta forte, studentii care nu vin cu bursa trebuind sa-si plateasca studiile in valuta. (...) In 1982, in Romania erau aproximativ 20.000 de studenti straini, mai mult de jumatate fiind arabi. (...) Estimeaza numarul studentilor palestinieni la 6.000.

Cel mai serios incident de pana acum care a implicat rivalitatile arabe a fost asasinarea la Bucuresti in decembrie anul trecut a unui diplomat iordanian de catre un student radical palestinian. Atacul a surprins clar reteaua de securitate romana si a cauzat o incurcatura politica majora pentru presedintele Ceausescu. Credem ca vinovat a fost grupul terorist al lui Abu Nidal, cunoscut in trecut ca Organizatia Iunie Negru si care opereaza in afara Siriei. Membrii sai au atacat in mod repetat tinte iordaniene peste tot in lume si au amenintat cu violente ulterioare de cand regele Hussein a fost de acord in noiembrie anul trecut sa permita liderului OEP, Arafat, sa conduca intalnirea Consiliului National Palestinian de la Amman.

Conflictele interne dintre studentii arabi au ajuns din nou la violenta terorista la sfarsitul lui mai, cand doi membri ai fortelor de securitate au fost omorati in timp ce incercau sa dezamorseze o bomba plantata in masina unui lider al studentilor sirieni. Politia romana a arestat doi suspecti (...) Forta exploziei a fost atat de mare, incat parti din caroseria masinii au zburat patru etaje in inaltime. O a doua bomba a fost dezamorsata cu succes.

RASPUNSUL SECURITATII

De la asasinatul din decembrie, romanii au intrat in incurcaturi si au trecut cel putin la supravegherea studentilor arabi. In contrast cu tehnicile brutale dese, serviciile de securitate se folosesc totusi de propriii cetateni. Bucurestiul este extrem de precaut sa nu treaca la actiuni care pot provoca arabii sau sa creeze un incident diplomatic neplacut. In cele mai multe cazuri, credem ca vor evita hartuirea activa, restrictionandu-si activitatile la culegerea de informatii. Doar in ocazii rare - cand foarte alarmati de caracterul schimbator al situatiei - regimul va recurge la forta.

COMPLICATIILE DIPLOMATICE

Dorinta lui Ceausescu de a fi "negustor cinstit", incercand sa faciliteze pacea in Orientul Mijlociu, i-a dat batai de cap in incercarea de a mentine relatii bune cu toate partile implicate in conflict. Pana acum el a avut succes, dar intampina dificultati crescande din toate partile. Activitatile anterioare ale lui Ceausescu din acest an au atras fara indoiala criticile arabilor radicali din Romania si din strainatate.

In februarie el a facut publicitate intensa intalnirii sale de la Bucuresti cu Arafat, cu prim-ministrul israelian Peres si cu un emisar special al presedintelui egiptean Mubarak si de asemenea a sustinut acordul din 11 februarie dintre Arafat si regele Hussein. Liderul libian Gaddafi a respins, in timpul intalnirii din martie cu Ceausescu de la Tripoli, acordul de la Amman, considerandu-l ca o capitulare catre Israel, a reprosat Romaniei relatiile cu Israelul si a atentionat ca aceste politici vor avea "consecinte" pentru relatiile Romaniei cu tarile arabe.

Amenintarea ar putea prevesti restrictii asupra livrarilor de petrol libanez, dar Gaddafi spera probabil ca doar nemultumirea sa publica va duce la o atitudine mai favorabila a Romaniei. In spatele posibilelor represalii economice, lui Ceausescu ii e teama, fara nici un dubiu, ca studentii libieni din Romania vor continua violentele teroriste.

EXPERIMENTE

Ceausescu experimenteaza de asemenea presiunea asupra arabilor moderati. In timpul unei vizite la Bucuresti din aprilie, ministrul de Externe iordanian, Al Masri, si-a aratat mania asupra refuzului lui Ceausescu de a-l extrada pe asasinul diplomatului iordanian sau sa permita unei echipe de securitate iordaniene sa conduca cercetarile. Nici chiar apelul personal al regelui Hussein nu l-a convins pe Ceausescu sa coopereze. Ca o consecinta, toate celelalte chestiuni bilaterale - inclusiv raspunsul regelui la o invitatie de a vizita Romania - sunt in asteptare. In timp ce este nelinistit de legaturile stranse cu Ammanul, Bucurestiul se teme fara indoiala ca investigarea in cooperare a asasinatului va pune in pericol legaturile Romaniei cu arabii radicali - Siria si Libia - in special daca acestia sunt implicati in asasinat.

Romanii sunt de asemenea ingrijorati ca detinutul poate dezvalui informatii stanjenitoare despre cooperarea Bucurestiului cu diferite grupari palestiniene, iar extradarea asasinului ar putea influenta violentele din partea studentilor radicali palestinieni din Romania. Pentru a evita sa ia partea, romanii (...)

De asemenea, credem ca exista un risc ca rolul lui Ceausescu in politica din Orientul Mijlociu va duce pentru prima oara, mai devreme sau mai tarziu, la atacarea obiectivelor romanesti de catre studentii radicali arabi. Initiativele lui Ceausescu de a promova un acord bazat pe negocieri in Orientul Mijlociu sau condamnarea asasinului diplomatului iranian pot fi (...)

CONCLUZIE

In final, credem ca teroristii pot folosi reteaua studenteasca sa atace obiective americane sau vest-europene din Romania. In martie, un student libanez a spus unui diplomat libanez ca teroristi ai Jihadului Islamic din Bucuresti planuiesc atacuri impotriva americanilor.

In aceeasi zi, ambasada a primit o amenintare cu bomba, dar nici un explozibil nu a fost gasit. Ceausescu a recunoscut in mod sigur ca activitatea sa de a echilibra balanta din Orientul Mijlociu devine tot mai precara si probabil se simte vulnerabil din cauza ca aparatul de securitate nu poate asigura un control complet al studentilor arabi. Ca rezultat, credem ca Ceausescu nu va abandona pozitia sa impartiala, dar va fi precaut in continuarea activitatilor care pot infuria Libia sau Siria. Si credem ca el va cauta poate un "mod de viata" cu potentiali sustinatori ai terorismului in efortul de a castiga ceva protectie. Pentru a linisti grupurile radicale, Romania va asigura cel putin o sustinere indirecta - antrenamente, refugiu si asistenta medicala. In ciuda acestor tactici, probabilitatea ca Bucurestiul sa experimenteze mai multe violente ramane ridicata atat timp cat exista o mare concentrare de studenti arabi in tara.

ATITUDINE

Pana acum, blocul sovietic in general s-a opus si a obstructionat eforturile occidentale de a stabili programe internationale antiteroriste, in parte, din cauza ca aceste programe ar putea impiedica activitatile regimurilor si grupurilor extremiste sprijinite de sovietici: sustinerea pe termen lung a extremismului politic in cauza comunista si in cea palestiniana a contribuit la dezvoltarea unui climat international in care activisti de toate culorile politice tind sa treaca la violenta imediat, in loc ca aceasta sa fie ultima solutie, si folosesc tehnicile teroriste pentru a-si mari impactul. (Nota intocmita in 01.08.1986 si declasificata in 27.02.2001)

ESCHIVARE

Sovieticii au evitat contactele directe cu grupurile teroriste transnationale din Orientul Mijlociu, cum ar fi gruparea lui Abu Nidal, Frontul Popular pentru Eliberarea Palestinei - Comandamentul Special si Reteaua Carlos. Cateva state est-europene, Republica Democrata Germana, Ungaria, Romania si Bulgaria, au legaturi directe cu aceste grupari.

Motivele lor par sa fie mai mult defensive, dar ele pot folosi gruparile pentru scopurile lor sau sovietice. Moscova stia sigur despre cateva dintre aceste aranjamente si cel mai probabil a fost de acord. Alte abordari considera ca aranjamentele facute de catre regimurile est-comuniste cu gruparile teroriste transnationale, in special cele dintre Ungaria, Romania si Reteaua Carlos, servesc unui scop politic si obiectivelor comuniste, dar accentueaza ca ele nu sunt in special pentru aparare. (Nota intocmita in 01.08.1986 si declasificata in 27.02.2001)

CEAUSESCU ADOPTA O ATITUDINE DURA

Presedintele roman Ceausescu a emis cele mai aspre critici ale sale impotriva terorismului national in timpul discursului de la sfarsitul lui noiembrie in care a declarat ca Romania "nu a confundat niciodata lupta pentru libertate si problemele sociale cu terorismul in toate formele lui".

Ceausescu a adaugat ca Romania s-a opus in special terorismului finantat de catre stat. Liderul roman a atacat vehement terorismul in trecut, dar (...) discursul sau pare sa fie cea mai ferma pozitie a sa de pana acum, posibil ca raspuns al amenintarilor teroriste recente impotriva intereselor Romaniei in interior si in afara granitelor si in anticiparea convorbirilor la nivel inalt americano-romane legate de terorism stabilite sa aiba loc la Bucuresti la sfarsitul lui ianuarie. In blocul sovietic, Ceausescu are legaturi unice cu Orientul Mijlociu. Romania este singurul membru al Pactului de la Varsovia care are relatii diplomatice stranse atat cu Israelul, cat si cu Organizatia pentru Eliberarea Palestinei - OEP, catre care a livrat arme si oferit posibilitati de antrenament.

Ceausescu are o relatie personala cu Arafat si se consulta cu el frecvent, ultima oara fiind in august. Romania mentine de asemenea contacte cu alte grupuri palestiniene, cum ar fi Frontul Democratic pentru Eliberarea Palestinei, si continua relatiile bune cu (...) statele radicale din Orientul Mijlociu, cum ar fi Libia, Siria, Irak si Iran. Ceausescu intretine relatii cu statele arabe moderate si de asemenea mentine relatii diplomatice cu Libanul si Egiptul. Securitatea reprezinta o grija covarsitoare personala a lui Ceausescu, iar Romania are un aparat de securitate mare in interior.

Totusi, fortele de securitate romane au fost nepregatite pentru escaladarea violentelor intre factiunile concurente ale studentilor arabi din Romania in 1984 si 1985 si a recentelor amenintari teroriste impotriva intereselor romanesti (...) In noiembrie 1986, Romania a gazduit o intalnire intre stanga israeliana si oficiali ai Fatah. Intalnirea s-a terminat imediat dupa ce Abu Nidal a transmis o amenintare ca va trimite echipe de asasini in Romania sa-i ucida pe participantii arabi. Tot in noiembrie, Ambasada Romaniei la Beirut a fost tinta unui atac cu rachete. Abu Nidal si-a asumat responsabilitatea.

Romania si-a mentinut contacte active cu Statele Unite, mai mult decat oricare alta tara din Europa de Est. Ceausescu probabil spera sa mentina aceste relatii in lumina renegocierilor care vor urma, legate de clauza natiunii celei mai favorizate. Discutiile bilaterale despre terorism vor fi probabil putin mai prolifice decat reafirmarea acordurilor existente de extradare, de transport aerian si securitatea aeroporturilor. (Nota intocmita in 13.01.1987 si declasificata in 07.07.1999) Maurer a interpretat intalnirea sa din 26 iunie cu presedintele Johnson ca o intalnire care a contribuit la largirea prestigiului Romaniei in sfera internationala. Maurer a spus ca faptul ca presedintele Johnson l-a invitat la aceasta intalnire va da pozitiei politice a Romaniei greutate in problemele internationale, in special a celor privitoare la Orientul Mijlociu. Maurer crede ca guvernul US are o pozitie rezonabila in ce priveste conflictele din Orientul Mijlociu.

Legat de Orientul Mijlociu, Maurer a spus ca intr-o mare masura responsabilitatea pentru provocarea conflictelor in Orientul Mijlociu o poarta sovieticii si intr-o mai mica masura China. Maurer a mentionat ca Romania nu se poate ralia pozitiei Moscovei in Orientul Mijlociu pentru ca Uniunea Sovietica duce o politica aventuroasa si periculoasa in acea parte a lumii si ca intervine intr-o maniera badarana in afacerile interne ale tarilor arabe. (Nota intocmita in 26.06.1967 si declasificata in 17.12.2001)

---

Despre autor: