Inundatiile continua

Lucrarile de inchidere a breselor aparute in digurile de pe raza judetului Vrancea sunt departe de a fi gata, avand in vedere ca, la ora actuala, inca mai curge apa prin unele sparturi. La Vadu Rosca, prin una dintre brese, apa se mai scurge inspre zonele in care exista culturi agricole. La fel si la Nanesti, unde viitura a facut patru brese.

Se cauta pompe

Victor Racosanu, directorul Sistemului de Gospodarire a Apelor (SGA) Vrancea, a solicitat ajutorul Agentiei Nationale de Imbunatatiri Funciare pentru a veni cu utilaje care sa pompeze apa ce se scurge prin cea de-a treia bresa de la Vadu Rosca. "S-a dat drumul la apa la digurile de pe Putna, asa ca iar curge apa prin bresa. Si accesul in zona a ramas dificil", a precizat directorul Victor Racosanu.

La digul de pe Siret, din zona Suraia, lucrarile sunt cele mai avansate. In digul din Suraia existau doua brese, una langa alta, ambele de 50 de metri liniari. Acestea au fost create in noaptea de 13/14 iulie, cand Siretul a atins un debit istoric, de peste 4.000 metri cubi pe secunda. Concomitent, s-a produs si revarsarea Putnei, iar cele trei brese astfel create au provocat dezastrul de la Vadu Rosca. Practic, satul este situat intre raurile Putna si Siret.

"Digurile au fost proiectate la standardele anilor '60-’70, sa reziste la 4.000 de metri cubi pe secunda, insa, in practica, se ajunge la 80%, adica 3.700- 3.800 mc/s. Trebuie tinut cont ca in aceasta zona s-au inregistrat 4.600 mc/s, iar in incinta apa a ajuns la 1,5-2 metri, spaland taluzul exterior. Totusi digurile au rezistat nesperat de bine", a explicat Victor Racosanu, directorul SGA Vrancea.

Se estimeaza ca lucrarile de inchidere a breselor din diguri se vor incheia la sfarsitul acestei saptamani, in functie de scaderea nivelului apei, dupa cum au precizat oficialii Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor. Mizeria este o alta problema cu care se confrunta zonele calamitate. Malurile raurilor care traverseaza Vrancea au devenit adevarate depozite de bidoane din polietilena. La acestea se mai adauga si materiale lemnoase aduse de viitura, animale intrate in putrefactie, precum si alte deseuri pe care nu se sinchiseste nimeni sa le adune.

"Nu stii ce sa faci mai intai"

Specialistii in gospodarirea apelor spun ca indepartarea bidoanelor din plastic ar putea fi facuta doar manual. "Sunt vagoane de PET-uri peste tot. Pe Trotus si pe Milcov e prapad, nu se poate intra cu utilajele. Va trebui sa intram si pe raurile interioare pentru a salubriza. Probabil o sa dam si amenzi.
Pe raza comunelor, primarii trebuie sa se mobilizeze si sa inceapa strangerea PET-urilor. Si de la groapa de gunoi a Focsaniului au fost multe deseuri luate de apa. Cine s-a gandit ca urca apa si acopera jumatate de rampa. Nu stii ce sa faci mai intai: sa refaci o bresa sau sa aduni gunoaie", ne-a declarat Victor Racosanu, directorul SGA Vrancea.

PET-urile colectate de viituri ar putea aduce sume frumusele persoanelor care se incumeta sa le stranga si apoi sa le vanda societatilor care recicleaza deseuri. Un kilogram de bidoane costa in jur de 5.000 de lei. Din deseurile din plastic se pot produce granule pure, care pot fi folosite la cele mai diverse lucruri, cum ar fi folii pentru izolarea acoperisurilor, cutii termorezistente pentru hrana sau chiar componente pentru corpuri de iluminat.

Ca o curiozitate, din cinci butelii din polietilena de doi litri se pot realiza fibre pentru un tricou, umplutura unei jachete de iarna se poate obtine din 20 de PET-uri, 35 de butelii ajung pentru realizarea unui sac de dormit, in vreme ce un metru patrat de carpeta "contine" 60 de PET-uri.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe