Uzbecii au gasit refugiu la Timisoara

Refugiatii uzbeci au sosit, ieri dimineata, pe aeroportul din Timisoara. Aeronava Boeing a companiei Orient Airlines, care a decolat din Biskek, a aterizat la ora 9.45, avand la bord 450 de persoane. Numarul mare de refugiati a determinat autoritatile vamale sa recurga la un numar sporit de inspectori, pentru a urgenta formalitatile de trecere a frontierei. La bordul aeronavei s-au aflat si ofiteri ai Oficiului International de Migratie si ai Inaltului Comisariat al Organizatiei Natiunilor Unite pentru Refugiati.

Marcati vizibil de evenimentele sangeroase pe care le-au lasat in urma, refugiatii au descris in cuvinte simple drama prin care au trecut: "Am venit in Romania sa ne fie mai bine, sa putem trai altfel decat cum traim in Uzbekistan. Viata acolo e foarte grea iar presedintele Karimov e un om nemilos si crud". Grupul de uzbeci, din care fac parte peste 50 de minori (dintre care cel mai mic are doar un an si patru luni) a fost insotit de o escorta a Politiei din Timisoara si cazat la Centrul azilantilor din oras.

Acest Centru a fost inaugurat anul trecut, fiind construit cu fonduri de 300 de mii de euro de la buget, plus 600 de mii de la Uniunea Europeana. Unitatea are dormitoare, cabinet medical, cluburi, sala de sport si spatii de joaca pentru copii. Inaltul Comisar ONU pentru Refugiati, Antonio Guterres, a solicitat autoritatilor romane, printr-o scrisoare adresata, miercuri, ministrului de Externe, Mihai-Razvan Ungureanu, gazduirea temporara a unui grup de cetateni uzbeci pe teritoriul Romaniei, din motive umanitare.

Ministrul Afacerilor Externe, Mihai Razvan Ungureanu, a anuntat ca ca Guvernul a decis sa raspunda favorabil solicitarii adresate de Inaltul Comisariat ONU pentru Refugiati si de Organizatia Internationala pentru Migratie privind gazduirea temporara a circa 450 de cetateni uzbeci pe teritoriul Romaniei. Hotararea Guvernului a fost salutata de o serie de organizatii ce militeaza pentru drepturile omului, inclusiv de Ambasada Americii la Bucuresti, de presedintia britanica a Uniunii Europene si de Inaltul Comisariat al ONU pentru refugiati. "Suntem consonanti cu preocuparile comunitatii internationale de a proteja statutul acestor refugiati", a declarat Mihai Razvan Ungureanu.

Este "un gest de decenta politica", a spus oficialul roman, care confera tarii noastre statutul de "partener autentic, nu numai declarativ", pe plan international si la nivelul zonei extinse a Marii Negre. De asemenea, ministrul a mai spus ca aceasta hotarare a fost luata cu implicare politica la cel mai inalt nivel, referindu-se atat la presedintele Traian Basescu, cat si la premierul Calin Popescu Tariceanu. Mai multe tari, printre care SUA, Olanda si Canada au anuntat ca sunt pregatite sa-i primeasca pe refugiatii uzbeci dupa sase luni de sedere pe teritoriul Romaniei.

Potrivit comisarului Viorel Alexe, purtator de cuvant al Politiei de Frontiera Timis, grupul este format din 449 de refugiati si 11 ofiteri care ii insotesc, dintre care sase de la Oficiul International de Migratie si restul de la Inaltul Comisariat ONU pentru Refugiati.Andijan, un oras din Uzbekistan mai putin cunoscut pana in luna mai, a intrat in atentia opiniei publice din cauza unei violente rascoale, reprimata sangeros de autoritati. Cateva mii de uzbeci au iesit pe strazi pentru a protesta fata de inculparea a 23 de oameni de afaceri instariti, sub acuzatia de legaturi cu retele teroriste islamice. Sustinand ca acuzatiile sunt false, mii de demonstranti au luat cu asalt inchisoarea din Andijan, unde se aflau incarcerati acestia, si i-au eliberat.

Alti 2000 de detinuti au parasit inchisoarea odata cu ei. Potrivit unor informatii vehiculate de presa straina la acea vreme, cele 23 de persoane acuzate de legaturi cu teroristii, precum si o mare parte din demonstranti, fac parte din miscarea islamista Akromiya, aripa a gruparii Hizbi Tahrir, care urmareste crearea unui stat islamic pe teritoriul fostelor republici sovietice din Asia Centrala. Populatia din zona Andijan este apropiata de curentul islamist.

Potrivit agentiilor internationale de presa, intre 500 - 1000 de manifestanti au murit dupa ce trupele guvernamentale au deschis focul asupra multimii. Multi dintre supravietuitori si restul localnicilor s-au refugiat in tarile vecine, Kirgizstan si Kazahstan, dar se tem acum ca ar putea fi obligati sa revina in tara si cauta adapost in alte tari, mai sigure. Multi dintre ei povestesc ca s-au reunit in piata centrala din Andijan nu pentru a-l inlatura de la putere pe presedintele Karimov, ci pentru a protesta fata de politica acestuia in domeniul economic. Mii de activisti religiosi au fost arestati la acea vreme, iar presedintele i-a numit teroristi pe demonstranti.

Organismele internationale asigura toate cheltuielile

Autoritatile romane sunt pregatite sa preia efortul gazduirii, in premiera, a unui numar mare de refugiati: 439 de oameni, dintre care 23 sunt copii, 74 femei, iar restul barbati. Cel mai varstnic are 64 de ani. Daca pe plan umanitar lucrurile sunt clare, pe plan financiar ele sunt vagi si impartite. Cine suporta costurile legate de cazarea- cu tot ce implica aceasta- si hrana acestor oameni pe o perioada, teoretic, de sase luni? Teoretic pentru ca Inaltul Comisariat al ONU pentru Refugiati analizeaza fiecare caz in parte si, in cazul gasirii unei solutii mai rapide ca o persoana sa fie preluata de alta tara, aceasta poate parasi Romania mai devreme de sase luni.

Autoritatile locale din Timisoara nu ne-au putut oferi un raspuns referitor la provenienta fondurilor pentru refugiati. Din simplul motiv ca, ieri, in jurul orei 15.45, la Primaria Timisoarei edilul orasului nu era de gasit. Si nici altcineva care ar fi putut da o informatie legata de subiect. Potrivit Biroului de Refugiati Timisoara, in aceste cazuri, fondurile provin de la Inaltul Comisariat al ONU pentru Refugiati si de la Oficiul International pentru Migratie. "Deocamdata, este imposibil de stabilit in detaliu banii necesari pentru refugiatii gazduiti la Centrul nr. 3 din Timisoara", ne-a declarat Ava Diaconu, de la Biroul de Refugiati Timisoara.

"In aceste zile, se vor face calculele pentru sumele ce vor fi deblocate de catre ofiterii de programe din Geneva ai UNCHR. In doua-trei zile vom sti exact. Partea romana contribuie cu spatiul de cazare". Mariana Petersen, directoarea Asociatiei "Generatia tanara", ne-a declarat ca organizatia s-a implicat in preluarea refugiatilor, asigurand "partea sociala", dar de necesarul si costurile acestei operatiuni nu are cunostinta. Totusi, doamna Petersen ne-a spus ca "o parte din fonduri" sunt asigurate de "Generatia tanara", sub forma de ajutoare, printr-un program cu "un partener din Suedia".

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe