Dupa atentatele din 11 septembrie 2001, Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor (ONPCSB) si-a adus contributia la activitatea Comitetului Interministerial infiintat prin OUG 159/2001 pentru prevenirea si combaterea utilizarii sistemului financiar-bancar in scopul finantarii actelor de terorism, fiind verificate, in perioada imediat urmatoare, activitatile a aproximativ 200 de persoane fizice si peste 600 persoane juridice, ne-a declarat, intr-un interviu, presedintele Oficiului, domnul Iulian Dragomir.

- Din verificarile efectuate de analistii ONPCSB, de la infiintare pana in prezent, ce suma de bani a fost destinata finantarii terorismului?

- ONPCSB a fost infiintat in 1999. In primii trei ani de activitate nu ne-am confruntat cu semnalari de cazuri suspecte a avea legatura cu finantarea terorismului. Insa, dupa atentatele din 11 septembrie 2001, Oficiul si-a adus contributia la activitatea Comitetului Interministerial infiintat prin OUG 159/2001 pentru prevenirea si combaterea utilizarii sistemului financiar-bancar in scopul finantarii actelor de terorism.

In perioada imediat urmatoare, au fost verificate activitatile a aproximativ 200 de persoane fizice si 600 persoane juridice (societati comerciale), dar nu au fost identificate indicii privind activitati financiare pe teritoriul Romaniei, desfasurate de persoane sau organizatii aflate pe lista Comitetului ONU insarcinat cu aplicarea Rezolutiilor Consiliului de Securitate ONU privind combaterea terorismului.

Incepand din a doua jumatate a anului 2004, am reusit, cu sprijinul Ambasadei SUA in Romania, stabilirea unei relatii de parteneriat cu autoritatile americane cu atributii in domeniul prevenirii si combaterii spalarii banilor si a finantarii terorismului, in special FinCEN (Financial Crime Enforcement Network), Unitatea de informatii financiare din SUA.
In baza acestei relatii de parteneriat, in perioada iulie 2004 - iulie 2005, Oficiul a primit 11 solicitari de verificare a unor persoane suspectate de autoritatile din SUA (FBI, CIA) de legaturi cu finantarea terorismului. In noua din aceste solicitari nu au fost identificate indicii de finantare a terorismului, celelalte doua fiind inca in curs de analiza.

In ceea ce priveste sumele pentru care exista suspiciuni de finantare a terorismului, putem spune ca, intr-unul dintre cazuri care se afla in curs de cercetare la Parchet este vorba de o suma totala de 38 milioane de euro, dar nu putem preciza procentul care are legatura cu finantarea terorismului.
In cazul atentatelor din 11 septembrie, totalul sumelor estimate a fi fost necesare pregatirii actelor teroriste a ajuns la 300.000 de dolari, transferati in transe mici din alte tari catre SUA, cu diverse motivari (ajutor pentru studii, donatii etc.).

- In ce zone din tara isi au domiciliul sau isi desfasoara activitatile comerciale persoanele suspectate a spala bani pentru a finanta terorismul?

- Nu putem spune ca exista anumite zone speciale din acest punct de vedere. In general este vorba de centrele economico-financiare mai dezvoltate, care atrag si activitati infractionale.

- In acest gen de afaceri sunt implicati numai arabi sau si romani?

Citeste si:

- Analizele efectuate in cadrul ONPCSB au evidentiat activitatea de spalare a banilor a retelelor care implica cetateni arabi din Romania si modul de organizare a structurilor de firme. In general, in actiunile ilicite cetatenii se asociaza cu cei romani, o mare parte a cetatenilor arabi capatand deja cetatenie romana. In activitatile de producere de fonduri ilicite si de reciclare a acestora, cetatenii arabi se constituie in grupuri organizate si activeaza in domenii variate de activitate.

Tehnicile folosite de acestia pentru spalarea banilor implica transferarea in strainatate a banilor obtinuti din diverse infractiuni, urmand ca dupa o anumita perioada de timp, care poate ajunge si pana la doi ani, banii sa se intoarca in tara, sub diverse forme (de regula imprumuturi externe sau investitii straine). In producerea si reciclarea fondurilor ilicite, cetatenii arabi utilizeaza numeroase societati comerciale, dintre care o parte sunt "fantoma".

Exemplificand unul dintre cazurile concrete analizate in ultimul timp de Oficiu, putem spune ca a fost organizat un grup infractional format din 24 persoane fizice, din care 18 cetateni arabi, doi cetateni romani de origine araba si patru romani. Acestia au creat circuite financiare, pentru reciclarea fondurilor ilicite obtinute din evaziune fiscala si contrabanda, folosind un numar de 20 de societati comerciale. Dintre acestea, sase functionau ca firme "fantoma".

- In raportul de activitate al Oficiului pe anul trecut mentionati ca ati investigat financiar "toate persoanele din lista Comitetului Natiunilor Unite", precizand ca ati primit date si informatii privind persoane suspecte de finantare a actelor de terorism. Cate dintre acestea isi au domiciliul pe teritoriul tarii noastre?

- Nu au fost identificate indicii privind prezenta unor persoane sau organizatii care desfasurau activitati financiare pe teritoriul Romaniei, aflate pe lista Comitetului ONU insarcinat cu aplicarea Rezolutiilor Consiliului de Securitate ONU privind combaterea terorismului.

- In urma analizelor efectuate de Oficiu in 2004, s-a evidentiat existenta in tara a unor persoane fizice nerezidente, care desfasoara activitati comerciale si provin din tari cu risc crescut de activitati teroriste: Turcia - 87, Irak - 50, Liban - 17 si Siria - 38. Dintre acestia, pentru cati ati trimis informari Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si pentru ce infractiuni?

- Cifrele mentionate in intrebarea dvs. reprezinta numarul cetatenilor implicati in cazurile transmise de Oficiu catre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si/sau Parchetul National Anticoruptie in anul 2004.

Din analiza informarilor transmise de ONPCSB celor doua Parchete rezulta ca evaziunea fiscala este infractiunea aducatoare de cele mai multe venituri ilicite (cu 208 cazuri), in astfel de cazuri fiind implicati in majoritate cetateni romani (578). In ceea ce priveste celelalte infractiuni aducatoare de venituri ilicite pentru care am informat autoritatile de ancheta, acestea sunt inselaciunea (cu 78 de cazuri), criminalitatea organizata (cu 53 de cazuri), infractiuni de coruptie (cu noua cazuri), traficul de persoane (cu sapte cazuri) si rambursarile ilegale de TVA (cu cinci cazuri).

Din punctul de vedere al cetateniei persoanelor implicate, asa cum am mai spus, romanii sunt pe primul loc (cu 578 de persoane), urmati de chinezi (174 de persoane), turci (81 persoane), irakieni (44), sirieni (37), libanezi (32), unguri (12), italieni (10), iranieni (10), egipteni (10) etc.