Din 10.000 de miliarde de lei, suma alocata pentru amenajarea riurilor Cris, Somes si Tisa, 9.234 de miliarde au fost date pentrulucrari fictive, supraevaluate si incredintatedirect. Verificarea a fost ceruta de PNA, pentrua ajuta la "ancheta digurilor" inceputa in luna aprilie

Timp de patru ani, de la bugetul de stat a fost alocata suma de 10.000 de miliarde de lei pentru amenajarile hidrotehnice de pe riurile din zona Banatului, unde, in aceasta primavara, apele au facut ravagii. Din aceasta suma, 9.234 de miliarde au fost date pentru lucrari incredintate direct. In acesti patru ani au fost emise nu mai putin de 15 hotariri de guvern, prin care s-a asigurat finantarea a 133 de lucrari de inlaturare a efectelor produse de calamitati si de prevenire a inundatiilor. Prin aceste acte normative s-a aprobat si majorarea bugetelor de venituri si cheltuieli ale ministerelor implicate in activitatea de inlaturare a efectelor calamitatilor naturale, potrivit raportului dat de Corpul de Control al Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor.

Directiile de la Ape, mina in mina cu firmele

In anul 2000, directorul general al Administratiei Nationale Apele Romane, Gheorghe Baran, a propus conducerii Directiei Generale Apele Romane din cadrul Ministerului Mediului ca studiile de fezabilitate pentru lucrari sa se faca de catre singurele firme abilitate de minister. Adica Aquacon Sibiu, in Transilvania, si Aquaproiect in Banat, Moldova si partea de sud a tarii, desi la acea vreme erau atestate, prin ordinul 965/1998, un numar de 296 de firme.

"Este adevarat acest lucru. Insa mie mi s-a cerut sa depun documentatia, dar nu stiu cine a semnat cererea. Am primit 214 lucrari prin incredintare directa", spune Mihai Croitoru, directorul Aquacon Sibiu. Totodata, acesta recunoaste ca a subcontractat lucrarile primite beneficiarului, adica Directiei de Apa Somes-Tisa, chiar daca legea interzice acest lucru. Si Liliana Dragan, directorul de la Aquaproiect, recunoaste ca s-a lucrat cu directiile de la Ape. "Am colaborat cu cei de la Ape, pentru a-si scoate si ei un ban", explica Liliana Dragan.

Nu acelasi lucru spun actele. Aquaproiect a incheiat contractul de proiectare pentru amenajarea riului Tisa la frontul de captare Craciunesti, de pe urma caruia a incasat 307.800.000 de lei in anul 2001, fara ca aceasta sa faca vreun proiect pentru aceasta zona.

Vedetele incredintarilor directe

Numai la Directia Apelor Crisuri Oradea, din 75 de contracte de proiectare si executie, 51 au fost prin incredintare directa.

Astfel, pentru proiectare s-au incheiat intre anii 2004-2005 un umar de 41 de contracte, dintre care 26 valoreaza 90% din bugetul total alocat contractelor de proiectare in acea regiune. Cei mai multi bani au fost luati de Aquaproiect, care a luat peste 50% din suma.

Nici la executie situatia nu sta altfel. Din 34 de contracte incheiate, 25 au fost negociate cu o singura sursa: Repcon Oradea a fost pe primul loc, urmata de Socot Tirgu-Mures, potrivit raportului intocmit de Corpul de Control al Ministerului Mediului, la solicitarea PNA.

Citeste si:

Lucrari supraevaluate si fictive

Conform raportului inaintat PNA, la Directia Apelor Crisuri Oradea s-au decontat lucrari la preturi supraevaluate si lucrari care in realitate nu exista, sint trecute doar pe hirtie. Cind a venit vorba ca directiile de apa sa receptioneze lucrarile, acestea nu au avut nici o obiectie. Insa, conform controlului, in perioada 2000-2004 nu au fost realizate 300-400 de metri de terasamente, insa cantitativ au fost decontate. Nici supraevaluarile nu au lipsit.

Amenajarea riului Crisul Alb si a afluentilor pe sectorul Mihaileni-Blejeni, judetul Hunedoara, contractul de executie a fost incheiat la un pret mai mare decit pretul din oferta executantului, conform raportului realizat de Corpul de Control al Ministerului Mediului.

Pagube de 24.000 de miliarde de lei

12.100 de oameni evacuati, 7.400 de persoane salvate din calea viiturii si pagube de aproximativ 24.000 de miliarde lei vechi, aceasta este nota de plata a inundatiilor din iulie.

Reconstructia zonelor afectate va dura aproximativ un an si va costa 24.000 de miliarde lei vechi, potrivit autoritatilor. Cele mai mari pagube au fost inregistrate de Ministerul Transporturilor, estimate la 9.040 de miliarde lei vechi. Pe al doilea loc este Ministerul Administratiei si Internelor, cu un total al pagubelor de 7.253 de miliarde lei vechi. Agricultura, Silvicultura si Imbunatatirile Funciare au pierderi de 4.900 de miliarde de lei vechi.

25.000 de case la apa

Din 25.000 de case, 3.571 sint distruse in totalitate, iar 2.571 stau sa cada. Restul sint in diferite stadii de avarie. Autoritatile spun ca o parte dintre casele distruse nu vor putea fi reconstruite pina la finele acestui an.

Infrastructura e pamint

"Probabil vom putea termina casele din Timis si Caras-Severin. Vom incepe, cu siguranta, si reconstructia caselor din celelalte zone, insa sint unele zone in care nu poti sa mergi pentru ca nu este drum, iar terenul nu este pregatit pentru constructie, este mlastinos. Vom incepe si vom vedea cum terminam", a spus Laszlo Borbely, ministrul Constructiilor Publice din cadrul Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului. Nici scolile, caminele, spitalele si bisericile nu au scapat. Astfel, 169 de asemenea obiective au fost distruse. Totodata retelele de alimentare cu apa, gaz si electricitate necesita reparatii de 593 de miliarde de lei vechi, potrivit raportului dat de autoritati.