Peste 1.600 de gropi, portiuni de asfalt decupate pe lungimi de sute de metri, dar si "incretituri" si denivelari uriase care pot concura oricand cele mai aspre circuite de macadam din lume. Nu este vorba despre o poteca de la tara, pierduta in norii de colb ridicati de atelaje felurite si lipsita, timp de ani si ani, de cele mai elementare reparatii. Asa arata chiar autostrada Bucuresti-Pitesti, prima constructie de acest gen din Romania, in reabilitarea careia s-au investit, in ultimii sapte ani, peste 100 de milioane de dolari.

Lucrare internationala

La 25 iulie 1997, consortiul italian Frederici Astaldi Todini (FAT) a castigat licitatia organizata pentru executarea lucrarilor de reabilitare a autostrazii Bucuresti-Pitesti. Astfel, FAT a devenit antreprenor al proiectului, iar subantreprenori - firmele romanesti Hidroconstructia SA, Energoconstructia SA si CCCF SA, sucursala Brasov. Proiectantii lucrarilor au fost firmele SEEE - Franta si Iptana Serch - Romania, iar consultanti societatile Gibb Ltd. - Anglia si Viacons SA - Romania.

Contractul prevedea realizarea a 12 pasaje pentru pietoni, a patru noduri rutiere noi si modernizarea altor zece, a 130 de km de imprejmuiri, montarea unor cabine telefonice pentru apeluri de urgenta, precum si construirea a doua statii de taxare a accesului autovehiculelor pe autostrada. Potrivit proiectului, soseaua urma sa aiba cate doua benzi de circulatie pe sens, care sa asigure o viteza de rulare a autovehiculelor de 120 km la ora.

Cheltuieli si garantii

Lucrarile de modernizare a autostrazii Bucuresti-Pitesti au inceput in primavara anului 1998 si s-au incheiat in octombrie 2000, in baza unei finantari de aproximativ 100 de milioane de dolari, din care 53,1 milioane de dolari de la Banca Europeana de Reconstructie si Dezvoltare si 44 de milioane de dolari contributia guvernului. Lucrarile au fost garantate de antreprenorul italian pe o perioada de un an. Traian Basescu afirma in 2001 ca, pe parcursul lucrarii, Ministerul Transporturilor a oprit drept garantie de executie zece la suta din valoarea fiecarei facturi la plata, obtinand in final o garantie de 47 de miliarde de lei si sase milioane de dolari. De asemenea, ar mai fi existat si o garantie bancara, care acoperea integral costul lucrarii.

La cheltuieli se mai adauga insa alte noua milioane de euro, alocati in 2003, de MT condus de Miron Mitrea, pentru reparatia unui tronson de opt kilometri de autostrada (intre km 37 si km 29). Mai mult, in octombrie anul trecut, Mitrea anunta ca autostrada va fi reproiectata "pentru corectarea unor greseli comise in 2000" si estima valoarea totala a proiectului la aproximativ 200 de milioane de euro.

Autostrada Bucuresti-Pitesti a starnit, in ultimii ani, schimburi dure de replici intre Traian Basescu si Anca Boagiu, pe de o parte, si Miron Mitrea, pe de alta parte - trei fosti ministi ai transporturilor care s-au acuzat reciproc de esecul lucrarilor de refacere a acesteia. Cert este insa ca rezultatul unei investitii costisitoare este contabilizat acum in sute de gropi.

Ministrii autostrazii

Traian Basescu. Lucrarile de refacere a autostrazii Bucuresti-Pitesti au inceput in perioada in care ministru al transporturilor era actualul presedinte al tarii. Pentru gropile care au aparut pe anumite portiuni la cateva luni de la finalizare, Basescu a dat vina pe firmele romanesti care au executat lucrarea si care - potrivit acestuia - nu au respectat nici reteta si nici cantitatea suficienta de aditiv specifica turnarii unui strat de ciment peste o suprafata din beton.

Anca Boagiu. Este ministrul care la 3 octombrie 2000 a inaugurat autostrada refacuta. Desi, la acea data, atat ea, cat si directorul AND, Danila Bucsa, se declarau multumiti de calitatea lucrarilor, unele tronsoane din carosabil dadeau deja de lucru suspensiilor oricarui autovehicul.

Miron Mitrea. Desi i-a reprosat lui Basescu proasta calitate a lucrarilor facute pe Bucuresti-Pitesti si a amenintat ca va actiona in judecata antreprenorul italian, in 2001, Miron Mitrea nu a dispus executarea garantiei pentru ca gropile care aparusera deja pe autostrada sa fie reparate. In 2003, ministerul condus de el a mai cheltuit 9 milioane de euro pentru reparatii pe un tronson de opt kilometri.

Citeste si:

Drumuri proaste in toata tara
Brasov: Stres pentru turisti

Pana sa alerge pe viitoarea autostrada, soferii sunt nevoiti sa faca fata gropilor din soselele judetului Brasov. Drumurile aflate in zone turistice, cum ar fi DN 1 Predeal-Brasov, DN 73 Pitesti-Brasov si DN 73A Predeal-Rasnov-Sercaia, se gasesc la ora actuala intr-o stare extrem de proasta. Intr-un raspuns la o interpelare venita din partea unor parlamentari brasoveni, ministrul lucrarilor publice, Laszlo Borbely, a afirmat ca lucrarile de reabilitare au fost suspendate pana la gasirea unor noi modalitati de finantare.

Bihor: Soferii prefera Ungaria

Drumul National dintre Oradea si Satu-Mare a devenit calvarul conducatorilor auto din vestul tarii. "Soferii mei au refuzat sa mai faca curse de Arad si Timisoara pe drumul national dintre Satu-Mare si Oradea pentru ca-i impracticabil.

Mi-au spus ca vor pleca in curse numai daca vor ocoli Bihorul prin Ungaria. Vor sa intre pe la Vama Petea si sa iasa direct in Arad pe la Nadlac", ne-a declarat patronul unei firme de transport din Satu-Mare.

Covasna: Politica pe marginea drumului

Drumurile din judetul Covasna nu numai ca au iesit de mult din perioada de garantie, ci au fost si suprasolicitate de traficul intens. Consiliul judetean acuza transportatorii de cherestea si firmele care au efectuat reparatiile. Ministrul delegat al lucrarilor publice, Laszlo Borbely, reproseaza fostei guvernari pesediste marginalizarea constienta a retelei din Transilvania. Uniunea Civica Maghiara (UCM) acuza ineficienta coguvernantilor UDMR, iar PSD Covasna se intreaba ce au facut autoritatile locale cu cele 1,5 milioane euro aduse in zona de fostul deputat PSD Adrian Casunean Vlad. Unul dintre principalele drumuri este cel care leaga municipiul resedinta de judet Sfantu Gheorghe si statiunea Covasna, in lungime de 30 kilometri, si care a redevenit recent drum national. Ministrul Borbely a promis ca noul DN va fi modernizat abia anul viitor.

Maramures: Slalom special

DN 18, care leaga Maramuresul istoric de zona Baia Mare, are o singura calitate: peisajul de pe Gutin este deosebit. In timp ce pasagerii din masina isi bucura privirea, soferii fac eforturi imense de a ocoli craterele din asfalt. Dezastrul de pe Gutin este completat de drumul care leaga Maramuresul de Suceava prin Pasul Prislop. Reabilitarea lui s-a oprit, miraculos, la granita judetului Maramures, de unde gropile pun stapanire pe sosea.

Hunedoara: Drumuri pentru carute

Cu toate ca intre Hunedoara si Deva se inregistreaza cele mai ridicate valori de trafic din judet (exceptand traficul de pe Drumul European 68), cele doua orase aflandu-se la o distanta de doar 18 kilometri unul de celalalt, legatura rutiera este cat se poate de proasta, in primul rand pentru ca, pe un tronson de 13 kilometri, cel care pleaca din drumul european amintit spre Hunedoara, se circula doar pe doua benzi.

Carosabilul este plin de gropi si "petice". Probleme si mai mari se inregistreaza pe drumul national 66, intre Simeria si Petrosani. Cu mare pompa se anunta in 2001 ca se va incepe reabilitarea lui. Lucrarile continua si azi in ritm lent.