bruna, blonda sau roscata, pe placul barbatilor, si sfiriie pe gitlejurile incinse de canicula. Berea produce satisfactii, dar poate da si indigestii. Prospetimea i se cunoaste dupa spuma, gust si miros. Indiferent de situatie insa, efectul advers se vede pe stratul adipos de pe burta. Vara se consuma in special bere blonda, datorita cantitatii mici de alcool continut si pentru ca inlocuieste microelementele pierdute prin transpiratie. Cea bruna, in schimb, este preferata in anotimpurile reci pentru ca are un continut mai ridicat de alcool.

Spuma berii bune persista trei minute

O spuma inalta, cu bule mici, care dureaza multa vreme, este semnul unei beri de calitate. Daca marimea bulelor nu este uniforma si spuma dispare repede, aveti motive sa credeti ca ceva nu este in regula: probabil tehnica de fermentare a fost defectuoasa sau materiile prime au fost de slaba calitate. Daca o spuma initial inalta dispare rapid, acest lucru poate fi din cauza faptului ca berea a fost servita prea calda ori ca paharul nu a fost spalat bine si are depozite invizibile de grasime sau detergenti. Spuma unei beri de calitate trebuie sa fie alba, densa, cu inaltimea de 30-40 mm, persistenta timp de trei minute. Dupa disparitie, lasa pe pahar o urma alba, dantelata.

Culoarea limpede si fara impuritati

Culoarea poate oferi informatii asupra maltului folosit. Berea facuta exclusiv din malt pilsner are o culoare galbena, in diverse nuante. Tipurile de bere care contin malt caramelizat sau colorat, adica prajit, au culori de la brun roscat si rosu pina la negru opac. Berea, atit cea blonda, cit si cea bruna, trebuie sa fie limpede, fara sedimente sau impuritati, iar spuma trebuie sa fie alba.

Citeste si:

Mirosul de carton ud da de gol berea veche

Berea poate avea un miros usor, proaspat si fructat sau dulce. Poate mirosi a mirodenii ori a miere si nu e neobisnuit pentru berile deschise la culoare sa aiba chiar aroma de piine. Berile proaspete pot avea un miros vegetal, asemanator legumelor fierte, in timp ce berile care se invechesc miros a carton ud sau a piele. Acest miros este cauzat de patrunderea aerului in sticla.

Dupa ce v-ati bucurat de aroma berii, trebuie sa-i simtiti acum si gustul. Luati o sorbitura si miscati-va mandibula pentru ca berea sa vina in contact cu limba si cu cerul gurii. Daca inspirati usor in acelasi timp, experienta gustului va fi maxima. Mirosul berii poate sa va dea citeva indicatii asupra gustului, dar acest lucru nu inseamna neaparat ca si cele doua se suprapun. O bere deschisa la culoare, cu un miros dulce, poate avea un gust proaspat cu o nota de dulceata pe planul secund, dar o bere cu un miros floral de hamei are adesea un gust amar si sec. Berea acra este contaminata cu bacterii lactice termostabile, iar cea cu gust de fructe (pere, capsuni, caise) este contaminata cu drojdii salbatice.

Ambalajul conteaza

Sticlele in care se vinde de obicei berea sint maro sau verzi. Preferinta consumatorilor se indreapta catre cele verzi, pentru ca pot vedea continutul sticlei: bere tulbure sau cu sedimente. Cind ambalajul este facut din sticla transparenta, berea poate sa dobindeasca un miros neplacut. Cea mai des folosita culoare este cea maro pentru ca blocheaza foarte bine lumina. Cel mai bun capac este capsula coroana metalica cu pluta, avind la interfata dintre pluta si bere o foita din aluminiu. Mai putin bune sint dopurile din metal infiletate, iar cele mai putin recomandate sint dopurile din plastic infiletate. Sticla este mai buna decit PET-ul (polietilen tereftalat).