Potrivit expertilor, chiar daca miine s-ar stopa toate emisiile de gaze, efectele s-ar vedea citeva secole. Cercetatorii considera ca omenirea are o sansa, cu conditia sa se adapteze la variabilitatea climei.

Ce inseamns adaptarea? Reducerea poluarii, exploatarea corecta a pamintului si a resurselor acestuia. "Lupta cu gazele cu efect de sera" reprezinta linia intii a bataliei de reabilitare si de mentinere a climei, potrivit expertilor. In aceasta lupta s-a angajat si Romania, prin semnarea Tratatului de la Kyoto, in anul 2001. Acesta prevede ca cele 141 de tari semnatare sa-si reduca emisiile cu 8% fata de nivelul din 1990.

Actul international este perceput la noi in tara mai mult din punct de vedere economic decit din cel al mediului, cum ar fi normal. "Lumea interpreteaza gresit acest tratat. Cei mai multi se gindesc la cum sa ne vindem saracia, adica plusul care ne ramine de la cota de emisii acordata noua", spune Stelian Carstea, inginer stiintific al Academiei de Cercetare in Agricultura si Domeniul Forestier.

Trebuie sa gospodarim eficient solul daca nu se va renunta la poluarea solului, in urmatorii 100 de ani terenul arabil va deveni o zona arida cu accente desertice. Acest efect se suprapune peste cel de desertificare dat de schimbarile climatice.

Echilibru intre emisiile de gaze si absorbtia lor

Defrisarile padurilor facute dupa ureche sint una dintre cauzele pentru care cresterea concentratiei de noxe provoaca efectul incalzirii globale si epuizarea stratului de ozon. Specialistii recomanda ca suprafata padurilor, actuala, sa fie marita cu aproximativ 20%, pentru ca procentul de gaze cu efect de sera din atmosfera sa ajunga la un nivel care nu ar afecta normele de viata.

Totodata, autoritatile romane vor trebui sa educe producatorii si sa-i oblige sa faca investitii de reducere a poluarii atit in liniile de productie, cit si in tehnologia de concepere a produselor fabricate. "Orice producator trebuie sa asigure un ciclu de viata si de reciclare a produsului oferit in conformitate cu normele de mediu", spune Mihai Toti, director la Administratia Fondului pentru Mediu.

Crearea unei agriculturi rezistente

Romania are o agricultura care la orice schimbare climatica "stranuta". "Soiurile crescute la noi sint prea sensibile si nu fac fata noii schimbari climatice care da o alternanta mult mai frecventa vremii", ne-a declarat Andrei Canarache, cercetator la Institutul de Cercetare a Solului si Agrochimie.

Un exemplu elocvent este vita-de-vie. Daca pe vremea dacilor aceasta nu se ingropa, pe timp de iarna, deoarece clima era mult mai calda, acum, daca s-ar lasa neingropata, ar ingheta din cauza modificarii climei. Factorii de modificare a climei sint vizibili si in cazul griului. Mitul de pe vremea comunista "Romania este grinarul Europei" arata clar modificarile survenite. Multa lume crede ca aceasta expresie se referea la faptul ca noi aveam o productie-record de griu, din punct de vedere cantitativ.

Adevarul este ca aveam o productie-record in privinta calitatii. "Multe tari cumparau o tona de griu romanesc pentru a-l amesteca cu cinci tone de griu autohton, deoarece griul din Romania avea concentratia de gluten cea mai mare", explica Andrei Canarache. La ora actuala, griul nostru a devenit furajer si nu poate fi utilizat pentru a obtine produse de panificatie de calitate. Explicatia specialistilor este ca variabilitatea vremii are un rol esential in reducerea dramatica a calitatii griului.

Adio porumb si fructe vitaminizate

Potrivit cercetatorilor, schimbarile climatice vor modifica mult tipurile de culturi existente la noi in tara. Astfel, porumbul se va face doar intr-o anumita zona din nordul tarii. Fructele naturale, adica cele fara adaos de ingrasaminte chimice, nu mai fac fata climei, din cauza faptului ca soiurile autohtone sint sensibile.

De aceea, vor trebuie cautate noi solutii de modificare naturala a semintelor de fructe si legume. Un exemplu este marul care, pe o raza tot mai intinsa in tara, are boala numita rapa. Coaja acestuia devine rigida, iar nivelul apei din fruct este foarte ridicat, in detrimentul vitaminelor. Nici rosiile nu se simt mai bine. Multi cultivatori folosesc tehnologia olandeza de cultivare, adica rosiile sint crescute in sera si intoxicate cu ingrasaminte chimice. "O educare a cultivatorului este solutia cea mai optima.

Adica sa se faca o agricultura ecologica, bazata pe studii si care sa tina cont de variabilitatea climei", spune Andrei Canarache. Totodata, cercetatorii in domeniu spun ca Romania nu are un sistem care sa tina in friu capriciile climei - adica un sistem de irigatii bine pus la punct pe timp de seceta -, dar nici un sistem de drenaj pentru perioadele cu excedent de umiditate.

Animalele, existente doar in carti si pe drapel

Tot mai multe animale incearca sa se adapteze la modificarile climei. La acestea s-au observat modificari atit in privinta dezvoltarii biologice, cit si in cea a habitatului.

Astfel, daca pina acum multe dintre animale aveau blana si piele, in viitor vor avea o piele rigida si chiar o crusta, motivul fiind adaptarea la schimbarile climatice care vor determina cresterea semnificativa a temperaturii. Animale ca bourul si acvila au ramas doar ca simboluri pe stema Moldovei si a Munteniei. Totodata, zimbrul nu mai exista decit in legendele cu Dragos-Voda. Un alt exemplu este dropia care, daca odinioara impinzea Cimpia Baraganului, in prezent este redusa la citeva exemplare in Dobrogea. Nici risul, capra neagra si cocosul de munte nu vor mai face parte din fauna Romaniei.

Situatia a devenit de-a dreptul dramatica. Specialistii considera ca astazi dispar zilnic de pe suprafata pamintului numeroase specii de plante si animale, multe dintre acestea chiar inainte de a fi cunoscute de om. La nivel mondial, specialistii spun ca dispar 1.000 de specii anual.


Despre autor:

Cotidianul

Sursa: Cotidianul


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.