2005 este un an de extreme pentru intreaga lume. Uraganele din Atlantic au crescut ca violenta si au debutat mai devreme, in sud-vestul Europei seceta face ravagii, in timp ce in centru si sud-est ploile cad in cantitati fara precedent, iar China se confrunta, la rindul ei, cu inundatii devastatoare.

Oceanul s-a mutat in cer

Diferenta majora dintre ploile care au dus la inundatii istorice pina acum in Romania si cele din 2005 este cantitatea enorma de apa: 67 de litri pe metru patrat in numai 60 de minute (iulie, in Maramures). Din an in an si, mai nou, din luna in luna, natura isi bate propriile recorduri. Acum citeva zile, 140 l/mp in 3-4 ore era o cifra istorica, in timp ce anul trecut meteorologii erau contrariati de 312 litri de apa in 24 de ore (Dobrogea). Specialistii spun ca noua "varietate" de ploi din tara noastra este de tip tropical.

"Cresterea temperaturii duce la evaporarea unor mari cantitati de apa din oceanul planetar, care se regasesc in volumul de precipitatii la nivel global", ne-a declarat Roxana Bojariu, cercetator principal pe probleme de schimbari climatice la Administratia Nationala de Meteorologie. Deocamdata, specialistii nu pot face predictii clare privind regiunile care vor fi, in mod constant, mai ploioase. Cert este ca norii se incarca neincetat cu apa, din cauza incalzirii globale.

Problema pe care incearca sa o lamureasca cercetatorii din intreaga lume este cum se distribuie, pe zone, aceste precipitatii excedentare. Aici sint foarte multi "depinde". Depinde de tipul de relief, de cit de multi copaci s-au taiat intr-o anumita regiune, de temperatura la un moment dat si lista poate continua. In Romania, despaduririle au fost practicate cu salbaticie, atit in vremea cind regimul comunist voia sa obtina cit mai mult teren agricol, cit si dupa 1989. Toata lumea vorbeste despre despaduriri, dar nici o statistica oficiala nu reda dimensiunile fenomenului. Romsilva sustine ca suprafata de padure a crescut cu 10.000 de hectare in ultimii 15 ani.

Tornadele fac pirtie in Romania

"Putem spune ca avem deja un culoar al tornadelor, de la Slobozia, pina la tarmul marii", a declarat Ion Sandu, director ANM.

Potrivit Aurorei Stan Sion, specialist in fenomene meteo extreme la ANM, pina acum acestea s-au semnalat sporadic in Romania. In 2002 si 2004 au mai fost observate cite doua trombe de aer, pentru ca 2005 sa vina cu un record absolut: nu mai putin de noua tornade in doua luni. "Pilniile" care aspira acoperisuri si case au fost vazute la Movilita, Buftea si Ciobanu (toate in aceeasi zi: 7 mai), apoi la Brezoaiele, Olimp, Cernavoda, Nicolae Balcescu, Topolog si Alexandria (cea mai recenta). Si "sezonul tornadelor" nu s-a sfirsit inca.

Meteorologul spune ca si in restul Europei s-au inmultit tornadele in ultima vreme (700 pe an, o medie din 2000 pina in prezent), ba mai mult, acestea au aparut in zone unde nu au mai fost observate.

Citeste si:

Anotimpurile o iau razna

2005 este un an al recordurilor absolute si in privinta temperaturilor. Regimul climatic al anotimpurilor a fost complet bulversat.

In ianuarie s-au inregistrat plus 20 de grade Celsius (pe 9 ianuarie, la Curtea de Arges si Tirgoviste), o situatie fara precedent de la infiintarea statiilor meteo in cauza. Copacii inmugurisera deja si ar fi inflorit daca temperaturile nu ar fi scazut brusc, sub minus 30 de grade Celsius in februarie. Iarna tirzie, cu frig crincen, s-a prelungit pina in primavara. In martie s-au atins cele mai coborite temperaturi observate (minus 19.9 grade la Baneasa si minus 25 de grade la Sibiu). Stratul de zapada, desi a aparut tirziu, a persistat anormal de mult (pina in aprilie-mai in nordul tarii). In Banat, precipitatiile au facut ravagii din aprilie, cu aproape o luna mai devreme decit in mod normal. Aceasta in timp ce in Moldova inca era viscol (21-22 aprilie). Luna mai a venit cu bruma si cu o noua runda de inundatii in Oltenia si Muntenia. Alt record in iunie: cea mai coborita maxima a lunii din istorie (8 grade la Oravita). Temperaturile au variat cu 10-15 grade de la o zi la alta, in lunile de vara. Un nou val de frig a venit in luna lui Cuptor, iar din august meteorologii se asteapta sa apara din nou bruma.

Vremea devine din ce in ce mai impredictibila. Potrivit ultimului raport privind schimbarile climatice al Organizatiei Natiunilor Unite, diferentele de temperatura dintre ciclul de zi si cel de noapte al tarilor aflate la latitudini medii au tendinta de a se diminua treptat. Trecerea de la anotimpul cald la cel rece si viceversa va fi din ce in ce mai abrupta. Practic, populatia va percepe doar doua anotimpuri, si acelea haotice atit din punct de vedere termic, cit si climatic (zilele reci alterneaza rapid cu cele calde, inundatiile cu seceta).

Incalzirea globala nu este uniforma. Efectul de sera, fortat din cauza eliberarii excesive de dioxid de carbon in atmosfera, dezechilibreaza circulatia obisnuita a curentilor de aer cald si rece. Astfel, apar fenomene paradoxale, precum inversarea regimurilor termice intre anotimpuri.

Cercetatorii, trimisi la plimbare de autoritati

Autoritatile romane nu au luat in serios avertismentele cercetatorilor si nu au finantat studii pentru evaluarea efectelor schimbarilor climatice, pe regiuni. Nu au considerat acest lucru o prioritate. Roxana Bojariu sustine ca planul national de cercetare functioneaza haotic. "In primul rind, ar fi trebuit elaborate din timp hartile de risc - ceea ce inseamna o detaliere a vulnerabilitatii fiecarei zone in parte la diferite catastrofe naturale. Si, evident, un plan de masuri", crede specialistul ANM. Motivatia eterna a oficialilor romani pentru restringerea bugetului alocat cercetarii este faptul ca aceasta nu produce. Nimic din ceea ce ar putea fi masurabil din punct de vedere financiar. Iata ca acum este masurabil, cu minus: pierderile provocate de inundatii sint astronomice.

Pamintul, devorat de ape

Romania pierde anual 126 de milioane de tone de sol din cauza schimbarilor climatice. Despaduririle aberante duc la farimitarea pamintului, urmata de alunecari de teren. Fenomenul de desertificare, inevitabil in Baragan, afecteaza si calitatea culturilor. "Cresterea nivelului apelor si agricultura haotica duc la ingustarea uscatului de la an la an", spune Stelian Carstea, inginer agronom.