Piata imobiliara este parazitata la aceasta ora de falsi proprietari, care scot la mezat in schimbul unor sume tentante imobile ori terenuri ce nus-au aflat niciodata in posesia lor de drept. Prin filiere care au, in numeroase cazuri, in structura lor, notari, avocati ori judecatori, escrocheriile imobiliare sunt imbracate intr-o aparenta legalitate. Ofiterii de Politie de la Serviciul Judiciar avertizeaza ca, in ultima vreme, mii de persoane au cazut in plasa retelelor infractionale care actioneaza pe aceasta piata. Victimele au platit sume enorme pentru apartamente ori terenuri si vile de lux ce efectiv nu exista sau exista, dar nu apartin si nici n-au apartinut vreodata celui ce le-a vandut.

Ziarul nostru propune azi un "ghid" al demascarii escrocilor. Pe de o parte, expertii Politiei, pe de alta parte, specialistii care lucreaza pe piata imobiliara ne-au dezvaluit o parte din metodele prin care poate fi depistata o tranzactie frauduloasa. Si mai grav este faptul ca, potrivit politistilor, desi se contureaza toate elementele unei inselaciuni in astfel de cazuri, multe dintre aceste "afaceri" nu pot face obiectul unor dosare penale, iar litigiile ajung direct pe masa instantelor civile, unde se judeca ani in sir.

Politistii Capitalei au in lucru sute de dosare ale unor escroci imobiliari, care, prin metode pe cat de ingenioase, pe atat de frauduloase, castiga sute de mii de euro, pe spinarea cumparatorilor sau vanzatorilor de locuinte. Una dintre metode este excelent descrisa de modul de operare al lui Marian Dragomir, zis Marian Milionaru, cunoscut drept unul dintre cei mai versati infractori de pe piata imobiliara din Bucuresti. Potrivit anchetatorilor, Dragomir dadea un anunt in ziar in care oferea o anumita casa la jumatate din pretul zonei.

Contactat telefonic, Dragomir se recomanda cu un nume fals, iar potentialul client era invitat la restaurant. In timpul discutiei, Milionaru justifica pretul mic prin faptul ca trebuie sa faca urgent un drum in strainatate, drept pentru care are nevoie urgenta de bani. A doua zi, Marian Dragomir stabilea o noua intalnire, in fata unui notariat, pentru perfectarea actelor. "Alegea intalniri in fata notariatelor, numai la ora inchiderii. Cu necaz in glas, Dragomir il anunta pe client ca tocmai s-a inchis si il invita la o noua discutie", spun oamenii legii. Nici nu se asezau bine la masa, ca telefonul infractorului incepea sa sune intruna, iar acesta raspundea ca si cum ar fi fost asaltat de un puhoi de musterii, care-l enervau cu insistenta lor obraznica.

Sufocat de oferte, Milionaru justifica un avans consistent, care se invartea in jurul sumei de doua-trei mii de euro, dupa care semna de primire cu numele fals. Apoi, cu banii in buzunar, disparea fara urma si arunca numarul de telefon utilizat in timpul "tratativelor". Marian Milionaru nu s-a limitat doar la "mica" ciupeala de cateva mii de euro, ci s-a specializat si in furtul de locuinte, printr-o metoda mai complexa. Individul inchiria un apartament pentru trei luni, dupa care ii cerea proprietarului actul de casa, invocand diferite probleme la Administratia Financiara.

Naivi, cei mai multi dadeau hartia din mana. Dragomir scana apoi documentul si inlocuia numele proprietarului cu datele sale de identificare. Falsul era autentificat de un notar corupt, iar Milionaru, in calitate de proprietar, vindea locuinta cu acte in regula. Politistii sustin ca, in timpul tranzactiei imobiliare, Marian Dragomir se dadea drept medic si semna actele in strada, in fata unei policlinici.

Mai mult, pentru a da scenariului un plus de credibilitate, in timp ce impostorul discuta amabil, aparea si o fata tanara, imbracata in halat alb si cu un stetoscop la gat, pentru ca scena sa fie mai convingatoare. Marian Dragomir a fost arestat cu doi ani in urma si din 75 de fapte despre care anchetatorii au avut indicii, nu s-au putut proba decat 20. Un alt mod de operare practicat cu succes de escroci este "antecontractul". Nada este aruncata tot la anunturile de mica publicitate, la rubrica "Vanzari".

Clientii sunt atrasi de preturile modice si, dupa ce vad locuinta, incep sa insiste pentru incheierea contractului. Abili, escrocii ii conving pe cumparatori sa mai astepte si, ca o garantie a seriozitatii, le cer sa accepte un precontract egal cu un sfert din pretul casei. "Sumele pot ajunge si la 10.000 de euro, insa, de cele mai multe ori, valoarea precontractului variaza intre trei si cinci mii de euro". In contract, se stipuleaza clar faptul ca, daca in 30 de zile, una din parti nu se prezinta la notar pentru definitivarea actelor, aceasta se obliga sa plateasca dublul sumei stipulate in contract. Escrocul nu mai e de gasit, iar victimei ii ramane doar sa-l dea in judecata. "Este un litigiu civil, iar Politia nu poate face nimic", ne-au explicat oamenii legii.

Citeste si:

Ingeniozitatea infractorilor nu a lasat nespeculata nici legea caselor nationalizate. Un exemplu edificator in acest sens este grupul infractional condus de o fosta judecatoare din cadrul Judecatoriei Sectorului 1. Astfel, dupa ce localizau un teren viran, dar asezat in zone centrale, precum in Herastrau, escrocii apelau la o cunostinta de la Administratia Financiara care le spunea exact cine plateste impozit pentru terenul respectiv. Daca suprafata cu pricina se afla in proprietatea statului, era doar o chestiune de timp pentru ca acesta sa intre in proprietate particulara. Urgent, contra unei spagi, unul din membrii bandei obtinea de la Primarie schita zonei si numele proprietarilor alaturati.

Apoi, falsificatorul grupului se interesa la Arhivele Nationale cum s-a numit strada in ultimii 100 de ani, dupa care facea schita de cadastru. Intre timp, un batran revendica terenul respectiv si depunea dosarul la Judecatoria Sectorului 1, unde era pus in posesie, de la primul termen, de judecatoarea complice. Proaspeti stapani ai unui loc de casa, membrii gruparii isi vindeau prada intre ei, dupa care o dadeau la un pret bun unui om cu bani, dornic sa aiba vila intr-o zona centrala. Potrivit unor surse din Politie, banda judecatoarei ar fi numarat peste 200 de membri.

Alta metoda legala de obtinere a unei proprietati necuvenite este cea prin "uzucapiune". In aceasta situatie, hotii de proprietati apeleaza la serviciile unui batran cu aspect convingator, care, in baza unei chitante de mana semnate chipurile acum 50 de ani, cu un fost proprietar fictiv, demonstreaza instantei ca s-a folosit, cu buna credinta, de terenul respectiv. Potrivi legii uzucapiunii, batranul are mari sanse de castig. Politistii ne-au marturisit ca metodele de prevenire a unor astfel de infractiuni sunt in majoritatea situatiilor pe cat de simple, pe atat de eficiente.

Intr-o prima faza, este foarte important ca persoanele care cumpara sa verifice personal, printre vecini, daca proprietarul s-a recomandat cu numele real si ce "hram" poarta. Apoi, cumparatorul ar trebui sa stea de vorba cu administratorul blocului, sa verifice extrasul de carte funciara la Biroul in cauza , unde apare negru pe alb daca locuinta este sau nu intabulata si, totodata, sa verifice la Administratia Financiara cine plateste impozitul.

Un mare semn de intrebare se ridica in cazul in care locuinta este vanduta printr-un imputernicit si nu de proprietar, in conditiile in care, potrivit legii, agentiile imobiliare nu au raspundere penala daca se dovedeste, in final, ca la mijloc a fost o escrocherie. De asemenea, cumparatorul are si posibilitatea sa ceara o xerocopie dupa contractul de telefon, pentru a vedea pe numele cui este acesta incheiat. "Nu este foarte complicat pentru cumparator sa faca o minima verificare, in asa fel incat sa nu cada in plasa unui escroc, mai ales ca multe dintre inselaciunile de natura imobiliara nu au caracter penal.

Drept urmare atrag litigii civile care se intind pe perioade foarte lungi de timp", au avertizat specialisti din cadrul Serviciului Judiciar al Politiei Capitalei. Pe de alta parte, reprezentantii agentiilor imobiliare sar si ei in sprijinul eventualelor victime ale escrocilor, mai ales ca intermedierea unor inselaciuni afecteaza grav credibilitatea firmelor de profil. Emil Giurgiu, presedintele Camerei de Comert Imobiliar din Romania, sustine ca, in multe situatii, agentii refuza incheierea contractelor daca proprietarii sunt persoane dubioase, care nu inspira incredere.

Cu toate acestea, Giurgiu a recunoscut ca, desi agentii imobiliari au in general ochiul format, documentele falsificate sunt foarte greu de recunoscut. "Problema se pune in zona autenticitatii actelor. Pentru a fi absolut siguri ca nu avem de-a face cu o pungasie, ar trebui ca fiecare agentie imobiliara sa aiba un expert grafolog. Ar trebui zeci de mii de experti, ceea ce, in mod evident, este imposibil. In aceste conditii, ramane sa ne bazam exclusiv pe fler", ne-a declarat Giurgiu.

La randul sau, Catalina Patrichi, asociat al societatii "Art Imob Grup", ne-a spus ca exista diferente mari de atitudine intre proprietarii onesti si geambasii de case. "Proprietarii povestesc, in general, istoria casei si vorbesc mult despre familie. Escrocii sunt tipi glaciali, evita dialogul, vor sa incheie contractul si sa plece cat mai repede. De obicei nu semnam cu astfel de persoane", a explicat Patrichi. In acelasi timp, reprezentantul agentiei a avertizat asupra faptului ca exista multe firme care isi vad propriul interes si nu fac o triere a clientilor. "Este un sector sensibil. Unde sunt bani multi, sunt si interese mari, drept pentru care, de dragul comisionului, unele societati intermediaza contractele indiferent de acte", ne-a mai spus Catalina Patrichi.