Comoara de sub biserica

Arheologii au facut de curand o descoperire unica in Romania. Este vorba despre o adevarata casa de bani plasata sub o biserica. Locul a fost amenajat de domnitorul Neagoe Basarab in Targoviste, fosta Cetate de Scaun a Tarii Romanesti. Specialistii ne-au spus ca tainita a fost zidita mai intai din caramida si mortar. Zidul nu poate fi spart nici cu cele mai moderne mijloace de tocare a pietrei. Apoi deasupra casei de bani s-a construit biserica. Asa s-a pastrat pana in ziua de azi secretul acestui loc.

Desi a fost recunoscuta drept un monument de importanta exceptionala, biserica are putine sanse de a fi restaurata, pentru ca nici statul, nici autoritatile locale nu au bani. Numai datorita muncii patriotice a cercetatorilor s-a reusit scoaterea la lumina a unui secret vechi de 500 de ani.

Biserica ii trece aproape neobservata calatorului din fosta capitala a Tarii Romanesti. Aproape de marginea orasului Targoviste, pe o strada laturalnica, in cartierul Suseni, cel mai vechi cartier al urbei. Zidurile scorojite iti "spun" ca lacasul de cult cu hramul Sfantului Gheorghe a "vazut" de secole trecerea timpului. Fata de alte biserici zvelte, aceasta parca vrea sa se ascunda in spatele arborilor din jur, ca sa nu-si dezvaluie taina in fata necunoscutilor.

Numai ca a venit anul 2003 si atunci preotul bisericii, Stancu Neacsu, a demarat procedurile legale pentru reparatia capitala a lacasului de cult. Parintele ne-a aratat un intreg "arsenal" de acte care trebuie sa preceada lucrarea. E vorba aici de avize, proiecte si aprobari pentru refacerea bransamentelor, instalatia pentru stingerea incendiilor, instalatii de curent electric, apa, canalizare.

Pana si pentru spatiile verzi trebuie o documentatie. In fine, totul s-a facut ca la carte. Dar mai trebuia ceva important. Conform legii, nu poti sa repari o cladire veche pana cand nu o studiezi in amanunt, sa vezi cand si cum a fost construita, sa-i cunosti arhitectura, pentru ca sa stii cum trebuie facuta consolidarea. Pentru a fi pastrata astfel linia arhitectonica originala.

A inceput cercetarea

Si de aici incepe adevarata poveste a micutei biserici. O taina pastrata cu sfintenie timp de aproape 500 de ani. Exista acum indicii potrivit carora biserica a fost ridicata de domnitorul Neagoe Basarab in 1512. Chiar in primul an al domniei sale, o domnie care a durat pana in 1521. Cu o luna in urma, au venit specialistii de la Complexul Muzeal "Curtea Domneasca" din Targoviste. Si s-a inceput cercetarea. Asa s-a descoperit in partea din fata a bisericii, in naos, o cavitate ciudata.

Au fost chemati mai multi studenti, platiti din banii bisericii, care au dat efectiv la lopata, sa inlature stratul de pamant. S-a ajuns la mai bine de un metru adancime. Si acolo au vazut oamenii ca exista o cavitate de vreo sase metri cubi care mai coboara inca doi metri sub pamant. O tainita. Caramizile din pardoseala de aici sunt in forma de spic, asa cum se foloseau inca din vremea lui Mircea cel Batran. Caramizile si mortarul care formeaza peretii cavitatii din adancul pamantului formeaza un zid atat de dur, incat nici uneltele moderne din ziua de azi nu pot sparge acea constructie.

Dar s-a mai descoperit si altceva. Tot un lucru important. Vorbim aici despre o lespede aflata in altarul bisericii. In nici un caz nu este vorba despre o piatra de mormant. In forma patrata, lespedea are in mijloc un vultur bicefal cu insemne heraldice. Cele doua capete de vultur tin in cioc o cruce. E posibil ca acesta sa fie un sigiliu al lui Neagoe Basarab. Se pare ca acest semn nu a stat mereu in altarul bisericii. Mai degraba a fost pus chiar deasupra tainitei.

Dar a fost luat de acolo si mutat in altar. Si asta pentru ca au fost facute niste lucrari de reamenajare a bisericii in 1862. Atunci a fost schimbata pardoseala bisericii. Probabil ca lespedea a fost gasita chiar sub vechea pardoseala. Numai ca la vremea aceea oamenii nu au sapat mai adanc. Nu au descoperit tainita.

Premiera arhitectonica

Aceste lucruri le-am aflat de la arheologul Petru Diaconescu. In urma cercetarilor de pana acum efectuate in acest loc, specialistul considera ca ne aflam in fata unei premiere arhitectonice romanesti. Este pentru prima oara cand se gaseste o tainita sub o biserica. Un fel de "casa de bani" a domnitorului Neagoe Basarab. Este foarte posibil ca in acest loc sa-si fi ascuns domnitorul averea personala, de cate ori venea primejdia otomana.

"Stim ca biserica a fost ridicata de Neagoe Basarab. Este pentru prima oara in cei 30 de ani de meserie cand vad asa ceva. Nu s-a mai gasit pana acum in Romania o tainita sub o biserica. Parerea mea este ca mai intai a fost facuta tainita si apoi biserica. Dar ambele in acelasi moment istoric. In caz de primejdie, domnitorul isi ascundea aici tezaurul. Cand trecea primejdia, odoarele erau scoase din nou la lumina", ne-a spus specialistul.

Acesta a remarcat si un alt fapt demn de luat in seama, si anume ca, de-a lungul timpului, biserica a fost intr-un permanent anonimat. "Biserica este mentionata de Gavriil Protul, calugar de la Muntele Athos, in vremea domniei lui Neagoe Basarab. A doua informatie vine 150 de ani mai tarziu de la calatorul Paul de Alep. Nimic altceva. Pana in secolul al XVII-lea biserica a fost in afara orasului. O biserica micuta, care nu atragea atentia, care trebuia sa ramana anonima", isi continua arheologul firul teoriei sale.

Grija pentru avere

Nu trebuie scapat din vedere nici faptul ca Imperiul Otoman a impus Tarii Romanesti, prin tratatele incheiate de-a lungul vremii, ca in spatiul dintre Dunare si Carpati sa nu existe cetati fortificate, dupa cum ne-a spus Gabriela Nitulescu, doctor in istorie, cercetator stiintific principal in cadrul aceluiasi complex muzeal din Targoviste. Tocmai de aceea domnitorii romani au fost obligati sa gaseasca alte locuri in care sa-si ascunda odoarele, in conditiile in care orasele sau cetatile noastre nu erau locuri sigure pentru tezaurul tarii sau pentru averea personala a conducatorului tarii.

"Tainita aceasta este mult prea elaborata pentru a fi doar o simpla groapa pentru provizii. Poate fi luata in considerare ipoteza potrivit careia ar fi fost o ascunzatoare pentru tezaurul domnesc", este de parere istoricul in legatura cu descoperirea facuta in mica biserica. Trebuie spus ca domnitorii romani nu erau niste oameni saraci, asa ca grija pentru averea lor era justificata.

Nu se poate spune ca i-au lipsit banii lui Neagoe Basarab, in conditiile in care acesta a ctitorit in timpul domniei sale Manastirea de la Curtea de Arges si Mitropolia din Targoviste, plus alte 27 de biserici, unele dintre ele chiar si la Muntele Athos sau in Rusia. Un alt exemplu poate fi Mihai Viteazul, stapan la vremea lui peste 120 de mosii in Oltenia si Muntenia, care cuprindeau peste 80.000 de vite, dupa cum arata documentele istorice.

O lume a misterelor

Despre tezaurul lui Neagoe Basarab nu se stie nimic in ziua de azi. Domnitorii sau negustorii bogati din Tara Romaneasca si-au ascuns comorile cine stie pe unde, dar nici despre acele lucruri nu se stiu prea multe. Aici se poate spune ca intram deja in lumea misterelor. Trebuie spus ca tot in Targoviste si tot in curtea unei biserici a fost descoperit, in 1964, cel mai mare tezaur din vremea lui Mircea cel Batran.

Arheologii au dat atunci peste 6.280 de monede pastrate intr-un vas ingropat pur si simplu in pamant. Dar in nici un caz sub biserica ori intr-o tainita anume facuta pentru acest scop. Dar sa ne intoarcem la biserica in subsolul careia s-a descoperit acum tainita. Aici arheologii n-au mai gasit decat doua monede care circulau in perioada lui Neagoe Basarab, ludovici, cum se numeau atunci monedele unguresti. Pana in 1480 s-au emis monede romanesti, dar apoi au circulat la noi mai mult monede straine, precum cele unguresti, turcesti sau poloneze.

Se pare ca Biserica "Sfantul Gheorghe" nu si-a epuizat toate tainele. Cel mai important lucru, remarcat si de arhitectul Corneliu Ionescu, prezent la fata locului, este ca sub acest lacas de cult s-ar mai putea gasi cine stie ce catacombe. Altfel nu se explica faptul ca podeaua din zona intrarii in biserica, in pronaos, este curbata, de parca solul n-ar fi suficient de tare pentru sprijin. Si peretele vestic al bisericii pare sa alunece, tot din cauza solului slab. Daca mai sunt ori nu anumite goluri in pamant, numai cercetarile ulterioare vor stabili.

Nu sunt bani pentru continuarea lucrarilor

Problema e ca in momentul de fata cercetarile arheologice au fost sistate. Si asta pentru ca nu sunt bani pentru continuarea lor. In plus, trebuie restaurata si pictura bisericii. Specialistii au descoperit sub actuala pictura niste "culori" mai vechi. S-a facut o evaluare a banilor necesari pentru consolidarea bisericii, pentru toate reparatiile si concluzia este ca 12 miliarde de lei ar ajunge pentru toate aceste lucrari.

"E nevoie de fonduri pentru continuarea cercetarilor. Indiferent de lucrarile care se vor face de acum incolo, important este ca acest monument trebuie conservat", considera istoricul Gabriela Nitulescu. Ceva bani s-au gasit pana acum, aflam de la preotul Stancu. "Am gasit intelegere la Primaria Targoviste anul trecut. S-au dat o suta de milioane de lei. Pentru acest an s-au mai aprobat 200 de milioane de lei, dar trebuie rezolvata problema documentatiei pentru consolidare.

Probabil ca ne vom sprijini in continuare tot pe munca voluntara pentru continuarea cercetarilor arheologice", sustine preotul. Despre sponsori nici nu poate fi vorba. Statul nu are nici el bani. Chiar daca vorbim aici despre un monument istoric din "clasa A", cum este Biserica "Sfantul Gheorghe". Asta inseamna un monument de importanta exceptionala. Dar bugetul este mic la Ministerul Culturii. Mai mult decat atat, acum se merge pe ideea descentralizarii. Asta inseamna ca autoritatile locale trebuie sa se descurce pe cont propriu.

"Este nevoie de implicarea Consiliului Judetean Dambovita. Exista fonduri europene care pot fi accesate. Fonduri nerambursabile. Autoritatile locale trebuie sa faca proiectu, pentru accesarea fondurilor" ne-a declarat Daniela Enescu de la Serviciul Monumente Istorice din cadrul Ministerului Culturii. Statistica arata ca in toata Romania sunt 29.000 de monumente istorice. Iar bugetul alocat in acest an pentru restaurare acopera necesarul pentru numai
200 de monumente. In rest, Dumnezeu cu mila!

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe