Modificarile Codului Muncii au fost aprobate ieri de Guvern printr-o Ordonanta de Urgenta. "Forma propusa vizeaza cresterea protectiei salariatilor, dezvoltarea companiilor si flexibilizarea relatiilor de munca", a declarat ministrul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, Gheorghe Barbu. Ultima dezbatere cu partenerii sociali pe marginea modificarilor Codului Muncii, a fost saptamana trecuta, ocazie cu care s-a ridicat problema reglementarii mai clare a timpului de munca.

Maxim 48 de ore pe saptamana

Astfel, s-a hotarat ca angajatul si angajatorul pot sa isi organizeze mai flexibil durata timpului de munca, care poate fi prelungita peste 48 de ore pe saptamana, inclusiv ore suplimentare. Conditia este ca media orelor de munca, calculate pentru o luna, sa nu depaseasca 48 de ore pe saptamana. Pentru anumite domenii de activitate, unitati sau profesii stabilite prin contractul colectiv de munca se pot negocia perioade de referinta mai mari de o luna, dar care nu pot depasi 12 luni.

La stabilirea perioadelor de referinta nu se iau in calcul durata concediului de odihna si situatiile de suspendare a contractului individual de munca. Efectuarea muncii suplimentare peste limita mentionata este interzisa, cu exceptia cazului de forta majora sau pentru alte lucrari urgente destinate prevenirii, producerii unor accidente sau inlaturarii consecintelor unui accident. Ordonanta modifica si unele conditii privind contractul individual de munca pe perioada determinata.

Astfel, s-au introdus noi categorii de lucrari sau programe in contractul colectiv de munca pentru care pot fi angajate persoane pe perioada determinata. Acestea sunt lucrarile, proiectele si programele stabilite prin contractul colectiv de munca incheiat la nivel national sau de ramura. De asemenea, a fost prelungita perioada pentru care se poate incheia contractul individual pe perioada determinata, de la 18 la 24 de luni.

Obligatiile angajatorilor

Noul Cod al Muncii aduce clarificari in ceea ce priveste plata concediului de odihna. Astfel, pentru perioada concediului de odihna, salariatul beneficiaza de o indemnizatie care reprezinta media din ultimele trei luni a drepturilor salariale, dar care nu poate fi mai mica decat salariul de baza cumulat cu indemnizatiile si sporurile cu caracter permanent cuvenite in perioada respectiva. Codul Muncii va fi modificat si in ceea ce priveste obligatiile angajatorilor.

Actul normativ adoptat de Guvern stabileste ca utilizarea si constituirea fondului de garantare pentru plata creantelor salariale vor fi reglementate printr-o lege speciala. O alta prevedere este eliminarea obligativitatii privind formarea profesionala continua. Formarea profesionala se va face la o perioada de doi ani, pentru firmele cu mai mult de 21 de angajati, respectiv trei ani, pentru cele cu mai putin de 21 de angajati. Registrul general de evidenta a salariatilor va fi mentinut. Acesta se completeaza in ordinea angajarii si cuprinde elemente de identificare a salariatilor, data angajarii, functia, tipul contractului individual de munca si data incetarii contractului individual de munca.

Unele modificari aduse Codului Muncii vizeaza clauza de neconcurenta. La incheierea contractului individual de munca sau pe parcursul executarii acestuia, partile pot negocia si cuprinde in contract o clauza de neconcurenta. Prin aceasta clauza, salariatul se poate obliga ca, dupa incetarea contractului, sa nu presteze, in interesul propriu sau al unui tert, o activitate care sa fie la concurenta cu cea prestata la angajatorul sau. In schimbul acestui angajament, salariatul va primi o indemnizatie lunara. Potrivit noilor prevederi ale Codului Muncii, clauza de neconcurenta poate produce efecte pentru o perioada de cel mult 2 ani de la data incetarii contractului individual de munca.

Cuantumul acestei indemnizatii va fi de cel putin 50% din media veniturilor salariale brute ale salariatului din ultimele 6 luni. Indemnizatia acordata in schimbul clauzei de neconcurenta reprezinta o cheltuiala efectuata de angajator si este deductibila la calculul profitului impozabil.

Concedierile colective

Ordonanta Guvernului aduce unele schimbari si in ceea ce priveste concedierea colectiva. Astfel, angajatorul poate recurge la concedierea colectiva a cel putin 10 salariati, daca angajatorul care disponibilizeaza are intre 20 si 100 de salariati. In cazul concedierilor colective, angajatorul este obligat sa initieze consultari si sa se puna de acord cu sindicatul sau cu reprezentantii salariatilor asupra mijloacelor prin care se pot evita concedieri colective sau reducerea numarului de salariati.

De asemenea trebuie sa puna la dispozitia sindicatului toate informatiile relevante privind concedierea colectiva. De asemenea, actul normativ reduce termenele in cazul concedierii colective. Angajatorul are obligatia sa notifice in scris sindicatului sau reprezentantilor salariatilor intentia de concediere colectiva cu cel putin 30 de zile calendaristice inainte. In prezent, termenul este de 45 de zile.

Citeste si:

Potrivit noilor reglementari, sindicatul sau reprezentantii salariatilor pot propune angajatorului masuri in vederea evitarii concedierilor in 15 zile calendaristice de la data primirii notificarii, fata de 20 de zile cate sunt in prezent. Angajatorul care a dispus concedieri colective nu poate face noi angajari pe locurile de munca ale salariatilor concediati pe o perioada de cel mult 9 luni de la data concedierii acestora. Termenul aflat acum in vigoare este de 12 luni.

Sanctiuni pentru munca la negru

Noul Cod al Muncii inaspreste sanctiunile aplicate in cazul muncii la negru. Astfel, primirea la munca a persoanelor, fara incheierea unui contract individual de munca se sanctioneaza cu amenda de la 15 milioane la 20 de milioane pentru fiecare persoana identificata, fara a depasi valoarea cumulata de un miliard de lei. "Peste acesta valoare deja se constituie abatere penala", a precizat ministrul Muncii. De asemenea, incadrarea in munca a minorilor, incalcand prevederile legale, constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 1 la 3 ani.

Noul Cod al Muncii va intra in vigoare de la 1 iulie. El a fost aprobat de Executiv in varianta convenita cu partenerii sociali, dupa cum a declarat ministrul Muncii. Gheorghe Barbu a precizat ca modificarea Codului Muncii este un pas important in indeplinirea angajamentelor asumate de Romania in cadrul negocierilor cu UE la Capitolul Ocupare si Politici Sociale. Potrivit rapoartelor de tara ale Comisiei Europene pentru anii 2003 si 2004, prevederile actualului Cod al Muncii nu corespund directivelor europene in domeniu si nici practicilor din statele comunitatii europene. Necesitatea de a promova noi reglementari ale Codului Muncii decurge si din angajamentul asumat de Guvern in intelegerile cu Banca Mondiala, prin programul de ajustare PAL2.

Se strange cureaua

Guvernul a decis, tot ieri, suspendarea procedurilor de ocupare a posturilor vacante din autoritatile si institutiile publice, sistarea premiilor lunare pentru toate categoriile de personal din aceste structuri si amanarea datei de majorare a salariilor personalului bugetar, pana la 1 ianuarie 2006. Masurile de suspendare a unor noi angajari si de sistare a premiilor lunare vor fi aplicate in perioada 1 iulie-31 decembrie 2005. Guvernul a aprobat, printr-o ordonanta de urgenta, o serie de masuri pentru reducerea cheltuielilor de personal la cinci procente din produsul intern brut, nivel convenit cu Fondul Monetar International si prevazut in bugetul de stat rectificat.

Conform actului normativ, in perioada 1 iulie-31 decembrie 2005 se suspenda acordarea premiilor lunare, cu exceptia premiului anual, pentru toate categoriile de personal din autoritati si institutii publice, indiferent de modul de finantare. In aceeasi perioada se suspenda ocuparea prin concurs a posturilor vacante la 30 iunie 2005, precum si a celor care se vor elibera dupa aceasta data, din statul de functii al autoritatilor si institutiilor publice, indiferent de modul de finantare a acestora.

Prin exceptie, vor putea fi ocupate posturile vacante din cadrul compartimentelor implicate in aplicarea angajamentelor asumate prin negocierile pentru aderarea la UE, posturile din aparatul sistemului judiciar, posturile unice (manager, director), locurile din structura Casei Nationale de Pensii, posturile diplomatice din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, precum si locurile pentru care au fost deja incepute formalitatile de ocupare.

Se vor putea face angajari si in cadrul institutiilor si autoritatilor nou-infiintate. De asemenea, ordonatorii de credite pot aproba ocuparea posturilor vacante pentru incadrarea promotiei de absolventi din anul 2005 ai institutiilor de invatamant proprii, din sistemul de aparare, ordine publica si securitate nationala. In ceea ce priveste cea de-a doua etapa de majorare a salariilor personalului bugetar, cu sase procente, Guvernul a decis ca aceasta masura, stablita initial pentru luna octombrie 2005, sa fie amanata pana la 1 ianuarie 2006, explicand ca, astfel, se are in vedere diminuarea presiunii asupra bugetului de stat.

Persoanele care nu vor mai beneficia de cresterea salariala prevazuta pentru 1 octombrie 2005 sunt cele din categoria functiilor de demnitate publica, functionarilor publici, alesilor locali, personalului militar din institutiile publice de aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala, personalului din invatamant, din administratia centrala a Ministerului Afacerilor Externe si de la misiunile diplomatice, oficiile consulare si institutele culturale romanesti din strainatate, magistratilor si altor categorii de personal din sistemul Justitiei, precum si personalul contractual din unitatile sanitare publice si cel al Ministerului Administratiei si Internelor. Nerespectarea acestor prevederi va fi sanctionata cu amenda de la 20 la 50 de milioane de lei.

Salariile bugetarilor nu mai cresc in acest an

Pe de alta parte, ministrul Finantelor a anuntat, ieri, ca Guvernul ar putea prelungi cu trei luni data la care personalul bugetar va beneficia de o noua suplimentare a salariilor, astfel incat a doua etapa de majorare salariala - prevazuta pentru luna octombrie - sa fie aplicata in ianuarie 2006. "Se discuta despre prelungirea cu trei luni a acestei masuri, pentru a intra pe bugetul de anul viitor", a explicat ministrul Finantelor, precizand ca Executivul urmeaza sa aprobe un act normativ care prevede ca aceasta crestere salariala nu va mai fi acordata in octombrie 2005.

Rectificarea bugetului pe 2005 prevede o limitare a cheltuielilor de personal la 5% din PIB, fata de 5,3% stabilit initial. Majorarea cu 12 procente a salariilor personalului bugetar urma sa fie acordata, in acest an, in doua etape, respectiv 45% din aceasta indexare in luna ianuarie si restul de 55% in luna octombrie. Prima etapa de indexare a salariilor cu 45% a fost aplicata la inceputul acestui an.