Social 3 Iulie 2009 23:06
Un top al muzeelor care lipsesc din Romania ne ajuta sa ne dam seama ce le lipseste actualelor institutii de prezervare a patrimoniului pentru a fi mai complexe si mai seducatoare.
Un muzeu al comunismului sau unul dedicat lui Brancusi si Avangardelor, precum si un muzeu al romilor sau unul consacrat influentelor orientale sunt cele mai necesare.

Topul a fost realizat cu ajutorul unor oameni de cultura din ultima generatie: antropologul Bogdan Iancu, arhitectul Mihai Dutescu, scriitorul Gabriella Eftimie si Vlad Nanca, artist vizual si activist urban.

Unii ar putea reprosa acestui top ca e nefolositor: la ce bun sa te gandesti la muzee noi cand tu nu te descurci sa gestionezi muzeele existente?, dupa cum amendeaza istoricul Andrei Pippidi ideea topului R.l. Pe de alta parte, acest exercitiu de imaginatie ne ajuta sa ne dam seama ce anume le lipseste muzeelor romanesti pentru a fi mai seducatoare si mai complexe. Astfel, pentru scriitoarea Gabriella Eftimie, in Romania nu exista muzee pe model american de "entertaining"/distractie care sa atraga realmente copiii si tinerii (cum e in Statele Unite muzeul jucariilor sau al baschetului).

Vlad Nanca reproseaza faptul ca nu exista muzee pe istoria recenta - un muzeu al demolarilor din Bucuresti sau al folclorului recent de dupa 45 (care sa contina de exemplu bancuri antirusesti din ‘50, manele gen Azur sau obiecte decorative ca bibelourile sau carpetele). Pe antropologul si muzeograful Bogdan Iancu il deranjeaza ca nu exista muzee ale arheologiei industriale – avem muzee ale tehnologiilor rurale (ASTRA din Sibiu), dar nu unul care sa documenteze dezvoltarea industriala urbana din Romania.

Muzeul Comunismului

1. Multe voci spun ca ar trebui sa fie prioritatea zero a muzeisticii romanesti – macar pentru ca statele civilizate din Estul Europei au deja muzee ale totalitarismului de stanga. O astfel de institutie trebuie sa documenteze abuzurile sistemului, aspectele si mecanismele represiunii (cu priza la public ar fi aratarea metodelor de tortura si de inregistrare/filaj ale Securitatii), imaginarul propagandei in cele doua epoci (dejista si ceausista), o istorie a rezistentei (opozitia din munti sau actele de revolta ulterioare).

Necesara ar fi si o comparatie a comunismului feudal al lui Ceausescu, cu alte forme, mai relaxate, ale sistemului, menite sa arate duritatea regimului din Romania. Perspectiva ar trebui nuantata prin indicarea unor realizari ale comunismului, cum ar fi eradicarea analfabetismului, emanciparea femeilor si aceea, mai relativa, a romilor, accentul pus pe educatia prin stiinta sau urbanizarea tarii. Nu in ultimul rand, perspectiva politica ar trebui completata neaparat cu o istorie a vietii cotidiene/private in comunism, gen viata la bloc, concediile prin sindicat.

Muzeul Brancusi

2. Brancusi e de la distanta cel mai cunoscut artist roman – un guru al modernismului, alaturi de Picasso, Magritte, Breton. Deocamdata, lucrarile din Romania artistului gorjean sunt prea putine pentru a fi adunate intr-un muzeu, iar statul nu-si poate permite sa cumpere altele de la licitatii. Cu toate astea, un muzeu Brancusi, oricat de sarac, e imperativ pentru tara noastra – strainii raman uimiti ca nu exista un astfel de muzeu.

Muzeul Romilor

3. In Romania traiesc cei mai multi romi din Europa; intr-un sens, statul roman are datoria morala de a le dedica un muzeu care sa le documenteze cultura si obiceiurile (cu atat mai mult cu cat grupurile de romi difera foarte mult intre ele – gabori, caldarari, vatrasi etc. – sau cu cat, sub impactul globalizarii, particularitatile lor culturale traditionale se aplatizeaza). E jenant sa fii in UE si sa nu ai un astfel de muzeu.

Muzeul Cioran

4. Filozoful de la Rasinari nu are in tara sa nici un muzeu. In aceeasi situatie se afla alte trei personalitati cu cariera europeana remarcabila–Sebastian, Ionescu si Eliade. Interesant ar fi, poate, un muzeu critic al anilor ‘30, care sa stranga contributiile acestora, documentand atat pozitiile democratice ale unor Ionescu sau Sebastian, cat si derapajele ideologice ale unor "directori de constiinta" de atunci, ca Cioran sau Eliade.


Despre autor:

Romania Libera

Sursa: Romania Libera


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.