Romancele, pe locul trei in topul prostitutiei europene

La inceputul anilor 2000, in tarile Europei au fost vandute, pentru servicii sexuale, aproximativ 120 de mii de femei, cu varste intre 16 si 35 de ani. Numarul exact si nationalitatea femeilor vandute in casele de toleranta din Europa nu sunt cunoscute, diferite surse anuntand diferite cifre. Organizatia Internationala pentru Migratie a adunat datele furnizate de catre structurile de stat si organizatiile nonguvernamentale al caror scop este lupta impotriva sclaviei sexuale moderne.

Cele mai multe prostituate sunt furnizate Europei de catre Nigeria, Albania si Romania, dar in lista "marilor exportatori" figureaza si Moldova, Ucraina, Rusia, Belarus, Lituania si Letonia. Primul loc in Europa apartine celor doua state romanesti, Moldova furnizand, dupa unele statistici, 45 la suta din prostituatele Europei. "Contributia" Ucrainei este aproximata intre 7 si 11 procente, a Rusiei intre 3 si 5, iar a Lituaniei si Letoniei intre 1 si 3. In afara acestora, Europa a inceput sa fie vizata de traficantii de carne vie din republicile Asiei Centrale, in principal din Kazahstan si Kirghizia.

Romania si Polonia, placile turnante ale traficului european

In fiecare tara, situatia se prezinta diferit. Spre exemplu, in Austria este cel mai usor sa vinzi ucrainence, cercetarile aratand ca acestea reprezinta 14 procente din numarul total de femei vandute. Ucrainencele domina si printre femeile vandute in Bulgaria, intr-un procent de 46 la suta, pe locul al doilea fiind femeile din Moldova, aproximativ 26 de procente din numarul total, locul trei este ocupat de romance, iar pe al patrulea sunt rusoaicele, cu 15 la suta. La randul lor, bulgaroaicele detin primul loc in topul vanzarilor in Grecia, acolo unde in numar mare sunt si femeile din Ucraina si Rusia.

Belgia este destinatia preferata a traficantilor din Rusia (15%) si Moldova (12%). Germania este practic ocupata de traficanti din Ucraina, Polonia, Rusia, Letonia si Belarus, iar in Olanda, cele mai multe prostituate provin tot din Rusia si Ucraina. Sclave sexuale din fosta URSS au aparut si in tarile socotite "sarace". Spre exemplu, 57 la suta dintre strainele fortate sa practice prostitutia in Albania sunt moldovence, iar in Bosnia-Hertegovina, moldovencele detin 48 la suta din piata.

Dupa datele furnizate de Interpol, punctele-cheie in traficul cu fiinte umane sunt Polonia si Romania. Prin intermediul retelelor din Polonia, femeile traficate ajung in Germania si apoi in vestul Europei, iar Romania este punct de tranzit pentru destinatii ca Italia, Balcani si Orientul Mijlociu.

"Casatoria pe pasaport fals" - metoda de ademenire a victimelor

Majoritatea femeilor traficate au varste cuprinse intre 18 si 24 de ani, dar au fost descoperite cazuri in care au fost vandute fete in varsta de 13-14 ani. Cele mai multe provin din familii cu dificultati financiare, de obicei din orase cu somaj ridicat. 60 de procente dintre femeile traficate au acuzat relatii proaste cu familia, iar cele mai multe dintre ele au fost atrase de reclamele firmelor care propun locuri de munca in strainatate. Aproape 90 la suta dintre acestea spun ca nu au banuit ca vor fi traficate pentru servicii sexuale.

In ultimul timp au fost inregistrate foarte multe cazuri de rapiri cu forta, victimele fiind amenintate cu moartea. In Moldova, "vanatorii" de carne vie folosesc din ce in ce mai des tineri aratosi care sunt prezentati viitoarelor victime drept pretendenti la casatorie. Dupa incheierea casatoriei, in care "sotul" foloseste un pasaport fals, tanara pereche pleaca in luna de miere, care se sfarseste, pentru victima, cu sclavia intr-un stabiliment public ilegal. Victimelor li se confisca documentele, sunt batute si violate pentru a fi lipsite de vointa de a se impotrivi.

Cele "incorigibile" sunt, de cele mai multe ori, ucise. Cercetarile intreprinse printre victimele eliberate au aratat ca aproximativ 15 procente sunt infestate cu virusul HIV, iar 35 la suta au diferite boli venerice. Una din 20 de victime ale traficului de fiinte a incercat sa se sinucida.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe