Judecati pe limba altora

Printre grupurile etnice care traiesc in Romania, germanii sint minoritatea cea mai respectata. Pe pozitia a doua se afla maghiarii, care sint considerati civilizati si harnici, dar si orgoliosi. Fata de romi, toate celelalte comunitati au o atitudine comuna: sint murdari, lenesi, hoti.

Modul in care se percep minoritatile din Romania a constituit punctul de plecare pentru "Barometrul Relatiilor Etnice 1994-2002" lansat ieri de Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturala din Cluj, o analiza asupra climatului interetnic din Romania, editata de Gabriel Badescu, Mircea Kivu si Monica Robotin.

Romii sint exclusi

"Germanii sint cea mai admirata minoritate nationala", spunea sociologul Mircea Kivu in 1996. Si aceasta perceptie a ramas constanta in sondajele succesive, efectuate in peisajul autohton, din 1990 si pina in prezent. Maghiarii sint considerati cumsecade, civilizati si harnici, dar egoisti si orgoliosi, in urma studiilor folosite de autorii barometrului. O trasatura interesanta a acestei etnii in perceptia majoritatii autohtone este atributul de "uniti".

La rindul lor, maghiarii ii vad pe romani ca fiind in primul rind religiosi. Predispozitia catre religiozitate nu este confirmata insa nici de romani, nici de romi. Lipsa de onestitate a romanilor a constituit punctul central de comun acord al celor trei grupuri etnice. Astfel, nici maghiarii si nici romii nu cred in "cinstea" autohtona si, ceea ce este interesant, nici macar romanii nu cred despre ei insisi ca ar fi cinstiti.

In schimb, romii sint caracterizati de celelalte doua etnii ca fiind murdari, hoti si lenesi. In ciuda acestor impresii, auto-perceptia romilor este pozitiva, chiar daca in 1992, in cadrul etniei rome exista o autoimagine negativa. "Constatam unele similaritati, dar si unele contradictii intre felul in care percep aceste trei etnii relatiile reale intre ele. Romii, desi sint priviti de catre romani si maghiari mai degraba ca exclusi, considera in proportie mare si mult diferita ca intre romani si ei exista relatii de colaborare", spune Aurora Liiceanu.

Cetatenie si etnie

Pentru maghiari si romi, identitatea etniei depinde de limba materna si locul nasterii, in timp ce pentru romani este mult mai importanta cetatenia. In functie de aceste opinii, se creeaza si grupurile etnocentrice. Astfel, atit in cazul romanilor, cit si in cazul maghiarilor tendintele etnocentrice se creeaza prin amplificarea unei imagini de sine pozitive si accentuarea imaginii negative fata de ceilalti.

Intensitatea etnocentrismului este mai mare la grupul de romani din afara Transilvaniei si la grupul de maghiari din afara secuimii. "Retorica nationalista a fost tintita cu predilectie impotriva grupurilor etnice ale maghiarilor, romilor si evreilor", explica Monica Robotin.

Minoritari in familie

"Simtul comun ne face sa recunoastem ca in raspunsul dat de o studenta romanca din Sibiu este mult adevar. Este vorba de raspunsul dat de aceasta la urmatoarea intrebare: "Daca Romania ar fi o familie, ce loc ar ocupa fiecare nationalitate in cadrul acestei familii?" "Tatal ar trebui sa fie sas, ungurul bucatar si romanul gospodar. Acum nu merge familia pentru ca tatal e roman, nu german", scrie Aurora Liiceanu in concluzia unui capitol despre imagine si stereotipii din aceasta carte.

Majoritatea romanilor considera ca rolul minoritatilor se reduce la unul cultural, respingind insa orice proiecte care au o implicatie politica clara, cum ar fi autonomie teritoriala, utilizarea limbii materne in administratie, scoli separate, universitati ale altor etnii.

Cine nu are migranti sa-si cumpere

Raportul Organizatiei Internationale pentru Migratie din 2005, primul de acest gen, atesta ca migrantii constituie 2,9% din populatia Terrei. Din totalul lor, 48% sint femei. Se constata, de asemenea, ca prezenta lor confera dinamism economiei si compenseaza ajutoarele sociale. Din 1970 pina in 1990, numarul migrantilor in lume s-a dublat, majoritatea lor (aproximativ 35 de milioane) alegind drept destinatie SUA. In Europa, pe primul loc in preferintele migrantilor se situeaza Germania.

Raportul reprezinta si un paliativ pentru conflictul aparent dintre imigranti si cetatenii unei tari in ceea ce priveste locurile de munca. El demonstreaza ca un asemenea conflict apare arareori, migrantii ocupind posturi din toate categoriile de expertiza, dar concentrindu-se in functiile din virful de sus sau de jos al ierarhiei. Ei fac de obicei munca pe care cetatenii sau refuza sa o faca, sau sint incapabili sa o faca prin numarul redus al profesionistilor intr-un domeniu. Suma trimisa pe cai informale de migranti rudelor de acasa se ridica la un total de 100 de miliarde de dolari.

Cit despre Romania, raportul consemneaza ca intre 1980 si 2001 s-a constatat cresterea numarului de migranti romani, alaturi de cei brazilieni, chinezi, peruvieni sau senegalezi. Romania insa ramane si pe mai departe o tara de tranzit.

In 2004, grosul victimelor traficului asistate de OIM provine din Moldova, Romania si Ucraina. La noi, ca si la bulgari, predomina traficantii de persoane, nu la fel ca in Moldova, unde majoritatea "recrutatorilor" sint femei.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe