Procesul lui Dinu Patriciu cu SRI reincepe, in noiembrie, la instanta suprema

Magistratii Curtii de Apel Bucuresti (CAB) au decis, pe 9 februarie, cu o opinie separata, ca SRI trebuie sa ii plateasca lui Dinu Patriciu despagubiri in procesul in care omul de afaceri acuza interceptarea ilegala a telefoanelor sale. Instanta a respins, astfel, apelul SRI impotriva sentintei Tribunalului Bucuresti, care a decis, pe 11 mai 2007, ca Serviciul Roman de Informatii (SRI) trebuie sa-i plateasca lui Dinu Patriciu 50.000 RON cu titlul de daune morale, in dosarul in care omul de afaceri a chemat institutia in instanta pe motiv ca i-ar fi interceptat ilegal convorbirile telefonice.

Reprezentantii SRI au declarat, pentru NewsIn, dupa aflarea deciziei CAB, ca vor face recurs. SRI a inregistrat convorbiri telefonice politice si de afaceri ale lui Patriciu folosind pretextul unei amenintari la adresa sigurantei nationale, arata in motivare magistratii Curtii de Apel.
Mai mult, noteaza cei doi judecatori in motivarea deciziei, informatiile obtinute intr-un un an si trei luni de interceptari telefonice au fost folosite impotriva lui Dinu Patriciu in procese penale „ce au exclusiv ca obiect savarsirea unor infractiuni de drept comun”.

„Sub pretextul existentei unei amenintari la adresa sigurantei nationale, au fost inregistrate convorbirile telefonice ale reclamantului Patriciu Dan Costache pentru o perioada extrem de lunga (1 an si 3 luni), pentru ca, ulterior, datele obtinute sa fie folosite impotriva sa in procese penale ce au exclusiv ca obiect savarsirea unor infractiuni de drept comun. Astfel, Serviciul Roman de Informatii a obtinut si a detinut informatii cu privire la viata privata a reclamantului Patriciu Dan Costache, date cu privire la activitati de natura politica, profesionala sau de afaceri, nicidecum, pana la momentul formularii prezentei actiuni, cu referire la siguranta nationala a Romaniei.”, precizeaza cei doi magistrati care au avut opinie majoritara.

Totodata, considera CAB, interceptarea convorbirilor omului de afaceri de catre Serviciul Roman de Informatii trebuia sa fie probata prin obtinerea unor date care sa vizeze „atingerea adusa sigurantei nationale a Romaniei”, nu sa se prelungeasca pe o perioada foarte lunga de timp, „in incercarea de se realiza scopul pentru care au fost emise mandatele.”

Curtea de Apel Bucuresti precizeaza ca, prin actiunea SRI, statul roman a incalcat dreptul la corespondenta al lui Dan Costache Patriciu.

Astfel, „cum recunoaste apelantul Serviciul Roman de Informatii activitatea sa principala este aceea de a preveni si inlatura savarsirea unor fapte de natura a constitui amenintari la adresa securitatii naionale”, pe baza unor indicii care sa ofere justificare, adauga cei doi judecatori care au respins apelul facut de SRI.

Cei doi magistrati au notat in motivarea deciziei ca ascultarea telefoanelor lui Dinu Patriciu a avut consecinte negative asupra acestuia pe plan personal si profesional, avand in vedere ca au fost lezate valorile morale.

Judecatorii isi motiveaza decizia si pe baza articolului 8 al Conventiei Europene a Drepturilor Omului, care prevede, in alineatul 1, ca „orice persoana are dreptul la respectarea vietii sale private si de familie, a domiciliului sau si corespondentei sale”. Conform alineatului 2, „nu este admis amestecul unei autoritati publice in exercitarea acestui drept decat in masura in care acest amestec este prevazut de lege si daca constituie o masura care, intr-o societate democratica, era necesara pentru securitatea nationala, siguranta publica, bunastarea economica a tarii, apararea ordinii si prevenirii faptelor penale, protejarea sanatatii sau a moralei, ori protejarea drepturilor si libertatilor altora”.

De de alta parte, judecatoarea care a avut o opinie separata a considerat ca Dinu Patriciu „nu a dovedit ca fapta pretinsa este ilicita si ca ea ar fi fost savarsita cu vinovatie de catre SRI.”

Mai mult, magistratul arata, in motivarea opiniei separate, in care a dat castig de cauza SRI, ca institutia este autorizata sa inregistreze convorbiri telefonice „tocmai pentru a depista actiuni de terorism, actiuni care constituie amenintari la adresa sigurantei nationale, nefiind prevazuta expres cerinta ca, urmare a acestora sa se dispuna si trimiterea in judecata a celui vizat”.

Magistratul considera, de asemenea, ca scopul interceptarilor este de prevenire a savarsirii unor infractiuni. Astfel, mai noteaza magistratul Doinita Mihalcea, nu se poate sustine ca apararea ordinii publice i-ar fi adus omului de afaceri o ingradire a dreptului sau la viata privata, mai ales ca existau indicii care justifica existenta infractiunii de spalare a banilor la momentul emiterii mandatului de interceptare.