Bucurestiul, viitoare capitala europeana, este codas la capitolul mediu, fiind foarte departe de normele impuse de Uniunea Europeana. De altfel, capitolul mediu este o problema si pentru restul tarii, acesta fiind si unul dintre motivele pentru care Romania a obtinut perioadele de gratie cele mai lungi dintre toate tarile pentru implementarea normelor. La nivelul municipalitatii, printre principalele capitole care trebuie imbunatatite privitoare la mediu se numara calitatea apei si a aerului, salubrizarea, adunarea selectiva a deseurilor si eliminarea poluarii industriale.

Pana in prezent, Agentia Regionala de Protectie a Mediului Bucuresti impreuna cu toti reprezentantii autoritatilor locale si ai agentilor economici au reusit sa puna la punct planul local de conformare asupra protectiei mediului si a angajamentelor negociate pentru Capitala. Astfel, in urma unei analize s-au identificat 100 de probleme de mediu, clasificate in final pe 15 mari domenii, care necesita remediere urgenta.

Conform procedurilor existente, planul local a fost supus, de ieri, dezbaterii publice, astfel ca pana la sfarsitul lunii iunie fiecare cetatean poate consulta si de asemenea exprima propria opinie referitor la acesta. "Apoi urmeaza aprobarea in Consiliul General al Municipiului Bucuresti si ultima etapa este aceea de implementare si de identificare a fondurilor necesare implementarii. Se vor elabora proiecte care vor fi realizate fie cu fonduri externe, fie de la bugetul local sau prin diverse infratiri intre orase", a declarat Ana Maria Nistorescu, sef birou Politici Regionale si Locale, Planificare si Proiecte.

Calitatea 'balcanica>> a apei

"Cea mai mare investitie este legata de apa, si aici vorbim atat de apa potabila, cat si de apele uzate. Din acest motiv, perioada de gratie, evident pe diferite niveluri, este cea mai mare, si anume pana in 2017. In plus, Bucurestiul este singura capitala europeana care nu are statie de epurare a apelor uzate", a declarat ing. Sanda Petrisor, director executiv adjunct al Agentiei Regionale de Protectie a Mediului Bucuresti. De asemenea, tot la capitolul acesta, o alta problema importanta a Bucurestiului este lipsa de retele de apa si canalizare. Din cele 5.340 de strazi pe care le are Capitala aproape 20% sunt fara utilitati. "Conform negocierilor cu UE, Capitala trebuie sa aiba pana in 2007 retele de apa si canal si acolo unde in prezent nu exista. Este vorba de peste 3.000 km de retea", a mai spus Sanda Petrisor.

La nivelul Capitalei exista deja un proiect cu finantare externa referitor la extinderea de retele utilitare si apoi de asfaltare a 1.800 de strazi secundare si principale. "Din pacate, procedurile sunt mai complicate si dureaza. Trebuie realizat studiul de fezabilitate, iar la sugestia BEI am fost nevoiti sa angajam mai intai un conducator tehnic de proiect, responsabil de punerea in aplicare, de planificare pe ani si esalonare. Asa ca de-abia pe la sfarsitul lui august vom depune documentatia la BEI si speram ca in toamna sa avem banii si sa incepem licitatiile pentru firmele care se vor ocupa de lucrari", a declarat Gheorghe Udriste, directorul Directiei de Transport. Insa in conditiile date Municipalitatea va avea la dispozitie doar un an pentru realizarea acestui capitol.

Parcuri disparute

"In ceea ce priveste controlul integrat al poluarii, si aici avem in vedere prevenirea poluarii de la instalatiile sau activitatile industriale, iar situatia nu este roz deloc. In Capitala sunt 35 de astfel de fabrici si uzine, cu activitati in domeniile chimiei, medicamentelor, energetic, care, daca nu se conformeaza pana in 2007, vor fi inchise. Cu exceptia a opt care au obtinut o perioada de gratie", a declarat Sanda Petrisor.

O alta problema este legata de calitatea
aerului. "Exista opt statii de monitorizare a aerului, doua fiind amplasate in afara orasului, la Balotesti si la Magurele. Dupa un an si jumatate se poate spune ca exista depasiri de nivel in ceea ce priveste pulberile de praf, dioxidul de azot si, vara, de ozon. Principalul factor de poluare a aerului, adica in proportie de 70%, este traficul rutier", a precizat si Gabriel Ciuiu, seful Biroului de monitorizare.

Citeste si:

Nici la capitolul spatiu verde nu stam mai bine si asta pentru ca suprafetele verzi s-au diminuat cu 50%. Daca in 1999 suprafata totala a spatiilor verzi era de 3.471 de hectare, in 2004 a ajuns la 1.708 de hectare.

Deseuri necontrolate, identificate

Conform analizelor din teren in stabilirea principalelor probleme de mediu s-au identificat numeroase depozite necontrolate de deseuri pe terenuri virane sau chiar pe spatii verzi, astfel:

Sectorul 1 - 8,36 hectare

Sectorul 2 - 1,30 hectare

Sectorul 3 - 10,88 hectare

Sectorul 4 - 13,22 hectare

Sectorul 5 - 9,46 hectare

Sectorul 6 - 11,08 hectare