Presa fesenista a dus in 1990 o campanie de minciuna si diversiune impotriva fenomenului Piata Universitatii. Apogeul a fost atins in 13-15 iunie 1990. In publicatiile vremii, care-i ridicau mingi la fileu lui Ion Iliescu, regasim semnaturile lui CT Popescu (actualmente seful Clubului Roman de Presa), Corina Dragotescu (director la "Adevarul"), Octavian Stireanu (parlamentar PSD si patron al ziarului "Azi"), Sergiu Andon (parlamentar al Partidului Conservator). Ei au pus umarul la marea minciuna. In 13-15 iunie 1990 au murit oameni, iar democratia a suferit o grea lovitura. Asta si fiindca Ion Iliescu, invinuit acum in dosarul mineriadei, a beneficiat de o sustinere mediatica ce aducea aminte de modelul Ceausescu.

Publicatiile care il "serveau" pe Ion Iliescu si FSN abundau de inventii.

• "Cine mai vine in Piata Universitatii ?(...) Oameni de bine (si de culoare) anexati miscarii cu program de lucru in regula, la inceput contra 500 de lei (cu buletinul garantie), apoi din ce in ce mai multi bani, pe masura "uzurii protestare." (...) "Oameni de si mai bine, care nu se dau in laturi de a conditiona in gura mare Asanarea societatii de Asasinatul politic." (Azi, "Tejgheaua care ne desparte", 9 mai, O.T.)
• "Confuzia politica, degringolada, drogurile si viata de moravuri usoare, deturnarea unei parti a tineretului de la adevarata lui menire tinereasca, specularea unor sloganuri si a unor surogate de promisiuni - iata cu ce ne-au "pricopsit" PNT-c.d si PNL". ( Azi, "O mama, dulce mama", 24 mai, Geo Ciolcan)
• "Ziua, Piata Universitatii ofera un spectacol intre comic si tragic, de un realism crud. (...) Dincolo de baricada, un soi ciudat de detalii isi striga in microfoane marfa poleita pe toate gusturile: ura, moarte, libertate, democratie, foame, sacrificiu, eroism, utopii, iluzii..."
(Azi, "Totul de vinzare in "pintecele Bucurestiului"", 26 mai, Rodica Ciobanu)

"Ca pe 13 iunie a avut loc in Bucuresti o tentativa de lovitura de stat este un fapt a carui negare nu poate fi discutata decit in termenii cretinismului sau candorii (...) In aceste conditii, comportamentul grupurilor mineresti nu avea cum sa fie pasnic." (ziarul "Adevarul", iunie 1990)

Oamenii lui Iliescu

Responsabilii campaniei de diversiuni din presa din 1990 sint sefii de atunci ai acestor ziare.
• "Azi": Octavian Stireanu - redactor-sef, Colegiul Director: Vasile Ailenei, Iosif Boda, Claudiu Iordache, Catalin Iorgulescu, Sorin Vornicu.
• "Libertatea": Octavian Andronic
• "Adevarul": Darie Novaceanu, Sergiu Andon, Constantin Stanescu

Diversiunea loviturii de stat

"Teroristii printre noi", "Rebeliunea de tip legionar a esuat!", "Ranile noptii apocaliptice", "Tentativa de lovitura de stat a esuat", "Mii de muncitori au intrerupt lucrul pentru a stavili dezordinea". Sint doar citeva dintre titlurile din publicatiile mai mult sau mai putin oficiale aparute dupa ziua de 13 iunie 1990. Ele acreditau exact aceeasi teorie enuntata de Ion Iliescu: rebeliune legionara. Care "trebuie tratata ca atare", dupa cum scria Iliescu intr-un ordin catre sefii armatei.

Corina Dragotescu, despre democratie

Directorul cotidianului "Adevarul", Corina Dragotescu, in 1990 redactor, se razboia cu oponentii lui Iliescu. De exemplu, cu Ion Ratiu. Dragotescu citise un ziar editat la Londra de Ratiu si a semnat in "Adevarul" un text virulent la adresa acestuia, pomenind modelul de "democratie originala" invocat si de "domnul Iliescu al nostru", asa cum afirma jurnalista. "Revolutia din Romania a fost unica in lume si nu vad de ce nu am fi in continuare unici prin instituirea unei noi forme de democratie. Oare democratia reflecta o doctrina cu caracter inchis, putind sa functioneze numai prin sistemul clasic al partidelor?


Si Sergiu Andon le facea jocurile

Citeste si:

Fostul redactor-sef adjunct al ziarului "Adevarul", Sergiu Andon, a fost unul dintre cei mai virulenti jurnalisti impotriva spiritului "Pietei Universitati". In prezent, acesta este deputat de Dimbovita, ales pe listele PUR+PSD si care reprezinta acum Partidul Conservator. Andon este autorul articolului devenit celebru "Fir-ai al naibii, majestate". De-a lungul timpului, actualul parlamentar a avut mai multe accese impotriva celor care au pus la indoiala orientarea "democratica" a regimului Iliescu si nu s-a sfiit
sa-i calomnieze. Un exemplu din "Adevarul" din 18 februarie: "Au minuit ceea ce sint in stare: sisul, levierul, ranga; pumnul, urletul, fluieratura isteria".
Concluzia sa este ca "revolutia a slabit din intensitate si asta e rau" si de aceea ar fi aparut "anarhia" ("Adevarul", "Cine loveste in democratie", 20 februarie)

Stireanu, "Azi" si hotii de valuta

"Azi", oficiosul FSN, condus atunci, ca si acum, de Octavian Stireanu a fost campionul diversiunilor si minciunilor la adresa Pietei Universitatii. Ziarul lansa cele mai nastrusnice informatii despre liderii opozitiei si fenomenul "Piata Universitatii". Una dintre acestea, pe 1 iunie, spunea ca "autori necunoscuti, probabil in legatura cu mitingistii lui alde Dinca si Marian Munteanu, au patruns prin efractie in incinta agentiei Austrian Airlines, de unde au furat o mare suma de bani".

Figuri emblematice terfelite

Publicatiile erau pline de inventii la adresa unor figuri emblematice: Corneliu Coposu ar fi fost patron de bordel, la fel ca si Radu Campeanu, iar Doina Cornea - amanta aceluiasi Coposu, dar si a Regelui Mihai. Tot in aceste ziare se afirma ca manifestantii din Piata Universitatii ar fi fost platiti cu citeva sute de lei pe ora. Scopul: partidele istorice sa-l dea jos de la putere pe Ion Iliescu si sa vinda tara strainatatii.
Materialul a fost realizat utilizind arhivele Grupului de Investigatii Politice, Asociatiei "Militia spirituala" si Bibliotecii Academiei Romane.

Ce scria Cristian Tudor Popescu, actualul sef al Clubului Roman de Presa

• Presedintele Clubului Roman de Presa, Cristian Tudor Popescu, publica in ziarul "Adevarul". El povesteste intr-un articol din luna aprilie 1990 despre cit de utili erau securistii pe linga casele oamenilor. Concluzia "Crucisatorului" presei romane era, atunci, ca securistul este "un animal folositor pe linga casa omului". "Jos Securitatea? Da, domnilor, duca-se, noua si cu brinza zece, dar noi raminem, si sintem tot aia. Tot aia care stateam pe 22 in casa, cu transparentele lasate si trageam cu disperare de copiii nostri sa nu iasa in strada. Si as paria ca multora dintre noi le-a revenit acum curajul, asa ca striga mai tare ca toti: Moarte securistilor! in loc sa sopteasca: "O hyprocrite secourist, mon semblable, mon frere..."."

• Pe 26 aprilie, in articolul intitulat "Nu asa", actualul presedinte al CRP se intreba si dadea raspunsul la intrebarea: "Credeti ca problema principala e nomenclatura? Nici vorba".
• Pe 18 mai, "nomenclatura" care nu era "o problema principala" revine. "Interesant e ca nici una dintre aceste "minti luminate" (ce perfect stalinista sintagma) nu banuieste ca prin demersul tip Piata face un serviciu urias tocmai nomenclaturii pe care o tot vestejeste cu strasnicie" (fragment din articolul "Prosti si destepti").

• "Octavian Paler - Exponentul tipic al disidentiei fabricate. Se canoneste sa ne convinga exhibind tot soiul de zvircoliri antidictatoriale si sfisieri morale care ar fi incercat constiinta dumisale de la o vreme incoace. Jenant. (...) Ma intreb ce obiectiv vizeaza in continuare (de altfel, e o maladie intinsa, scriitorul roman nu se mai multumeste sa fie scriitor, vrea mortis si o fonctie). (...) Evolutia post-revolutionara a disidentilor sta, in general, sub semnul mistitting-ului, al nepotrivirii, bineinteles de nuante diferite si determinata de cauze diferite. (...) Ca si cum Ceausescu ar fi luat cu el in mormint sensul si coerenta imaginii lor despre lume si imaginii noastre despre ei. (Merg pina la a-mi spune ca ar fi fost mai bine ca, dupa Revolutie, sa li se fi pus portretele la loc de cinste in cartea de istorie si sa-si fi vazut fiecare de treburile lui."
• "Ca pe 13 iunie a avut loc in Bucuresti o tentativa de lovitura de stat este un fapt a carui negare nu poate fi discutata decit in termenii cretinismului sau candorii"... "Ceea ce s-a intimplat a doua zi in Bucuresti, incepind cu primele ore ale diminetii (n.r. - 14 iunie) a fost o reactie tot atit de inevitabila: spirala violentei, odata initiata, urca intruna. Aceasta reactie s-ar fi produs si in lipsa apelului prezidential, care a avut ca principal efect diminuarea creditului de care se bucura Presedintele si Guvernul. In aceste conditii, comportamentul grupurilor mineresti nu avea cum sa fie pasnic".
• "Posed o congenitala incapacitate de a ma bucura". (8 iunie)
• "In ceea ce priveste intrebarile gazetarilor straini, in special francezi, toate, dar absolut toate, s-au referit la "linsajele" savirsite de mineri in rindul populatiei". Popescu se declara nemultumit de acest lucru. (17 iunie)