Urmatorul cutremur: intre 2010 si 2014

Cele mai credibile studii americane despre dezastrele naturale si posibilitatea de a evalua anticipat pagubele si pierderile de vieti omenesti au fost comandate de companiile de asigurari. Primarul Capitalei, Sorin Oprescu, a afirmat inca de la sfarsitul anului trecut, la postul de televiziune Antena 3, ca se asteapta la un mare cutremur in 2009.

„Eu am inceput pregatirea adaposturilor din Bucuresti, pentru ca vreau sa diminuez din pagubelele unui asemenea cataclism natural”, preciza Oprescu. Acuzat ca fabuleaza, in aprilie anul curent a revenit cu subiectul “fierbinte”, sustinand, la Realitatea TV, ca are informatii conform carora un cutremur puternic va lovi Capitala anul acesta, caz in care in jur de jumatate de milion de oameni si-ar pierde viata.

Aceste rapoarte nu se pot numi predictii. Sunt doar scenarii care, ramanand in aria probabilitatii, constituie o baza pentru politica companiilor de asigurari. Pentru administratiile civile, rapoartele reprezinta un motiv intemeiat pentru luarea anumitor masuri menite sa diminueze pagubele.

Hazus („Hazards United States”), e un program-model de anticipare a efectelor seismelor, elaborat initial pentru un cutremur major in San Francisco. Parintele acestui program, geologul Brian Quinn, a construit in 1999, pentru Institutul National de Stiinte in Constructii din SUA, mai multe modele care estimau pierderile de vieti omenesti si pierderile materiale in urma unui cutremur major in aceasta zona, pe baza datelor existente la acea data.

Semnalul de alarma il trasese US Geological Survey (USGS) - organism care furnizeaza parametrii geologici - si care preconizase ca exista 62% sanse sa se produca un cutremur cu magnitudinea de 6,7 pe scara Richter pana in anul 2032. Predictia era intocmita in anul 1999! Cam asa arata o predictie a unui institut care se respecta.

„Hazus-1999”, un model universal

Cu programul „Hazus-1999” se pot estima pagubele unui seism, oriunde s-ar petrece, cu conditia introducerii datelor specifice zonei respective. „Hazus” calculeaza pagubele asupra constructiilor (in functie de arhitectura, structura, materiale de constructie, vechime) si asupra populatiei (in functie de densitate, distributie pe cladirile cu risc seismic etc).

Pentru estimarea cat mai corecta a urmarilor unui cutremur sunt necesare mai multe simulari, intrucat ceea ce este­ cel mai important pentru o estimare „la obiect”, anume luna, ziua si ora producerii seismului, nu se poate prevedea. Pentru Romania, „Hazus” ar putea prevedea 500.000 de victime pentru 2009 in cazul simularii unui cutremur de maxima magnitudine (7,7 grade pe scara Richter), cu densitatea populatiei aflata pe unda de soc concentrata pe cladirile cu risc seismic ridicat.

Este „scenariul apocaliptic” de care administratiile trebuie sa tina seama atunci cand se adopta masurile de prevedere pentru diminuarea pagubelor si pierderilor de vieti omenesti. Anul „prezis” pentru cutremur nu este rezultat din vreun calcul al ciclicitatii, ci este ales arbitrar pentru a se evalua riscurile in conditiile existente la acea data.

Capitala, locul zece in topul riscului seismic

Nu este singurul studiu de caz intocmit pentru Romania. Un grup de oameni de stiinta de la Universitatea Bucuresti a efectuat in 2006 un studiu privind „vulnerabilitatea sociala” in cazul unui cutremur de mari proportii, in cadrul unui proiect in cadrul Institutului European de Geostiinte. Indicatorii de care s-a tinut seama au fost EDRI, elaborat de Rachel Davidson in 1997, Hazus - 1999, Granger - 1999 si 2001 si Dwyer - 2004.

Conform acestui studiu, pentru probabilitatea de 67% ca un cutremur vrancean de peste 7 grade pe scara Richter sa se petreaca in perioada 2006-2008 se estima ca 23.000 de cladiri - din 108.834, impartite pe sase sectoare si incadrate la categoria I si II de risc - ar fi suferit pagube majore.

Din cauza densitatii populatiei, a rolului administrativ si economic si a structurii cladirilor existente, in combinatie cu sursa seismica din Vrancea, Bucurestiul are un grad foarte mare de risc seismic in Europa si se situeaza pe locul zece in topul capitalelor lumii cu risc seismic ridicat.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe