Lupta Antidrog, abandonata in Romania?

Cele 6 milioane de euro pe care Guvernul ar trebui sa le returneze catre UE sunt fonduri PHARE cheltuite deja de catre A.N.A. Agentia este insa pe lista institutiilor angajate deja in proiecte, avand contractate 2 proiecte structurale in valoare de aproximativ 4,5 milioane de euro si 17 proiecte in curs de evaluare in valoare de 17 milioane de euro, fonduri la care exista riscul de returnate catre UE tot din buzunarul statului, deoarece A.N.A, prin trecerea in subordinea Guvernului incalca angajamentul fata de Uniunuea Europeana, si anume angajamentul de a fi o institutie nonguvernamentala.

Potrivit directorului executiv al Retelei Romane de Reducere a Riscurilor, Valentin Simionov, exista si posibilitatea ca aceste ultime doua fonduri in valoare de aproximativ 21 de milioane de euro sa nu trebuiasa ca fie returnate daca proiectele au fost incheiate iar banii au fost justificati. Insa "daca institutia este desfiintata atunci banii trebuie returnati".

A.N.A. a fost trecuta pe 16 martie in subordinea Inspectoratului General de Politie si potrivit Retelei Romane de Reducere a Riscurilor se pregateste un ordin de la Ministerul Sanatatii pentru trecerea segmentului de tratare a dependentei de droguri in subordinea sa.

Reteaua Romana de Reducere a Riscurilor a trimis o scrisoare deschisa catre Guvernul Romaniei in care ii prezenta datele referitoare la riscurile divizarii si desfiintarii Agentiei Nationale Antidrog, scrisoare la care nu au primit pana acum niciun raspuns. Pe langa riscurile referitoare la returnarea fondurilor PHARE, Reteaua Romana de Reducere a Riscurilor aminteste si de problemele referitoare la consumul de droguri din Romania. "Organizatiile membre ale Retelei considera ca forma actuala a ordonantei de urgenta este neclara, iar restructurarea sau transferarea pripita a serviciilor socio-medicale aflate in subordinea ANA catre alta institutie ar putea fi sursa unui blocaj in oferirea tratamentului substitutiv, ceea ce ar determina cresterea nesigurantei cetatenilor si ar pune in pericol sanatatea publica. In acest moment centrele ANA au peste 200 de pacienti aflati in tratament substitutiv, iar la nivel national, ANA ofera tratamente pentru abuzul sau dependenta de droguri unui numar de aproximativ 1000 de persoane. Intreruperea oferirii de tratament, chiar si pentru o perioada scurta de timp, ar insemna pentru unii dintre ei reintoarcerea fortata la consumul de droguri si la comportamentele riscante care deriva din acesta".

"Speram sa se declanseze o dezbatere publica pe tema aceasta deorece sunt cateva riscuri cu care se confrunta aceasta divizare", a incheiat Valentin Simionov.

Cu ce ce ocupa Agentia Nationala Antidrog?

Agentia Nationala Antidrog s-a infiintat la solicitarea Comisiei Europene in decembrie 2002. Agentia are responsabilitatea de a intocmi anual un Raport National privind situatia drogurilor in Romania, datele furnizare de acest raport stand la baza stabilirii politicilor in domeniul drogurilor la nivel european.

De asemena A.N.A. presteaza servicii directe de asistenta integrata a dependentelor (tratamentul medical, consiliere psihologica si asistenta sociala), evalueaza consumatorii de droguri si deruleaza activitati de prevenire in scoala, familie si comunitate prin campanii si programe antidrog.

Prin activitatea A.N.A., pana in momentul de fata, in Romania s-au inregistrat urmatoarele progrese:

La nivel national apare o scadere a prevalentei consumului de droguri la toate substantele raportat la populatia activa (aprox 10 000 000 persoane):

• canabisul scade de la 1,7% (aproximativ 300.000 persoane) la 1,5% ( 225 000 persoane) si ramane in continuare cel mai consumat drog la nivel national.

• cocaina scade de la 0,4% (60 000 persoane) la 0,1% (15 000 persoane).

• heroina scade de la 0,2% (30 000) la 0,1% (aprox 15 000 persoane).

• In Bucuresti, scaderea consumului de droguri ilegale este semnificativ statistic. De exemplu, consumul de cocaina a scazut de la 1,9%, in 2003 (27 000) la 0,5%, in 2007 (7 000 persoane).

Consecintele desfiintarii A.N.A.

Se va inregistra o crestere in:

• Numarul consumatorilor de roguri din Romania, in general si, in special in centrele universitare.

• Consumul de droguri in spatii recreationale (cluburi, discoteci);

• Consumul in mediul rural si in proximitatea scolilor;

• Criminalitatea asociata consumului de droguri;

• Populatia din sistemul penitenciar (implicit, costurile economice si sociale ale alegerii solutiei privarii de libertate, in locul celei ce presupune alternativa la tratament integrat;

• Numarul persoanelor cu HIV/SIDA, hepatita B si C si alte boli asociate consumului injectabil de droguri, prin lipsa serviciilor integrate de asistenta medicala, psihologica si sociala.

De asemea fondurile alocate din surse europene, prin acorduri ale Guvernului Romaniei cu UE, prin programele PHARE 2003, 2004, 2005, 2006 (5.936.594 Euro), precum si alte tipuri de fonduri, investite in formarea de profesionisti, dezvoltarea unor servicii inexistente, investitii in mijloace fixe si dotari specifice ar fi anulate.

Reteaua Romana de Reducere a Riscurilor solicita Primului Ministru, Ministrului Administratiei si Internelor si Ministrului Sanatatii sa initieze de urgenta un proces de consultare cu toti actorii implicati in domeniul reducerii riscurilor si tratamentului dependentei de droguri.

In acelasi timp, Reteaua Romana de Reducere a Riscurilor cere Ministerului Administratiei si Internelor si Ministerului Sanatatii sa detalieze procedurile de preluare a serviciilor adresate pacientilor dependenti de droguri, deoarece se apreciaza ca sistarea tratamentului chiar si pentru cateva zile poate avea efecte negative ca revenirea la consumul de droguri, cresterea numarului de sevraje, supradoze si acte antisociale.

---

Despre autor: