Panacee precum rezolvarea problemelor economice ale tarii odata cu intrarea in UE sau grabirea afluxului de investitii zonale prin constructia retelelor de infrastructura sint desfiintate de Raportul asupra guvernarii, dat publicitatii luni seara de Societatea Academica Romana. Astfel, cele mai bogate regiuni au parte de o dezvoltare mult mai puternica decit cele sarace, in anii buni de crestere economica, si scad mult mai putin in cei slabi. Mai mult, nu exista politica de stat care sa ajute regiunile mai slab dezvoltate sa le ajunga din urma pe cele mai dezvoltate.

Drept exemplu, cei de la SAR au caracterizat drept "supralicitata si nerealista" ideea potrivit careia constructia de autostrazi ar ridica nivelul de dezvoltare al regiunilor prin care acestea vor trece. Singura masura care a adus un plus de bunastare omogena in toate regiunile tarii a fost eliminarea vizelor in 2002, beneficiile rezultate din inlesnirea migratiei catre Europa de Vest fiind egal distribuite pe categorii sociale si regiuni ale tarii.

Nici aderarea la UE nu va rezolva automat problemele economice pe care le avem. In acest sens, cei de la SAR arata ca, daca Irlanda a folosit cu succes fondurile europene pentru a se moderniza, la polul celalalt, Italia de Sud le-a risipit pe investitii inutile, "ranforsind societatea inchisa si clientela locala".

Citeste si:

Cifre care spun aproape totul

Un exemplu interesant al raportului este calculul unui economist maghiar care spune ca, in regiunea noastra, dezvoltarea avanseaza de la Est la Vest cu o medie de 20-30 km pe an, lucru demonstrat de avintul progresiv al partii de vest din Romania. Potrivit acestui calcul, Moldova ar atinge nivelul de dezvoltare de acum al Banatului, de exemplu, de-abia peste 25 de ani. De altfel, diferentele mari intre regiuni sint demonstrate si de rata de crestere a PIB-ului pe cap de locuitor in ultimii ani in cele opt regiuni de dezvoltare.

Cea mai mica crestere se inregistreaza in regiunile NE si SE, iar cea mai mare in Vest si Bucuresti. In 1998, in regiunea Nord-Est, PIB-ul pe cap de locuitor era de 1.200 de euro, in regiunea Vest - 1.800 de euro, iar in Bucuresti - 2.700 de euro. Dupa patru ani, in 2002, in regiunea NE acelasi indicator ajunge la doar 1.900 de euro, in timp ce in regiunea Vest ajunge la 2.400 de euro, iar Bucurestiul la 4.600 de euro. Difeentele se pastreaza si in ceea ce priveste remuneratia. Un roman din NE cistiga in medie 100 de euro pe luna in 1998 si 160 de euro in 2004. Unul din Vest a crescut de la 120 la 220 de euro, pe cind bucurestenii, cel mai bine platiti, au crescut de la 170 de euro la 320 de euro salariul mediu lunar.