In acelasi timp insa, marile comunitati minoritare nu sunt reprezentate aproape deloc in administratia centrala.

Romania, tara in care populatia majoritara este socotita toleranta fata de minoritari, a fost totusi marcata de conflicte interetnice. Din 1990 si pana in 1996, cand a fost cooptata la guvernare, numai comunitatea maghiara a fost "minoritatea de serviciu", fiind folosita de fiecare data cand se dorea distragerea atentiei de la probleme economice. Cele mai puternice conflicte au avut epicentrul in judetul Mures, unde convietuiesc maghiari, romani si rromi, si s-au petrecut in primii ani dupa caderea dictaturii Ceausescu, cand populatia nu era obisnuita cu libertatea de exprimare, iar tensiunile sociale rabufneau instantaneu.
Comunitatea roma este mai prost vazuta si adeseori marginalizata, in ciuda eforturilor Guvernului de a o integra in societate. Din ce in ce mai multe voci ale politicienilor de la Bucuresti acrediteaza ideea ca problema romilor nu este una nationala, ci una a intregii Europe, considerand ca ea ar trebui rezolvata la nivelul UE.

Maghiarii si romii, vinovatii de serviciu

Minoritatile mai vizibile pot fi folosite pe post de tapi ispasitori pentru a deturna atentia cetatenilor de la problemele interne importante cu care se confrunta o tara. Salat Levente, profesor de stiinte politice la Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca, considera ca aceasta este o practica "frecventa, peste tot in lume, inclusiv in Romania, iar conditiile de criza sunt prielnice aplicarii acestei tactici". Sociologul Ovidiu Voicu argumenteaza ca si Romania a avut, de-a lungul timpului, astfel de "minoritati de serviciu": "Daca inainte de ‘89, aceasta era minoritatea maghiara, dandu-se tot timpul vina pe iredentismul maghiar", dupa Revolutie, minoritatea maghiara a fost inlocuita de cea roma. Momentul schimbarii l-a reprezentat cooptarea UDMR la guvernare, sustine Ovidiu Voicu, iar minoritatea de sacrificiu este acum cea roma.

Renasterea nationalismului in apropierea alegerilor prezidentiale din acest an, cu toate ca teoretic ar putea fi o posibilitate de luat in seama, este greu de anticipat – sustine profesorul Salat –, deoarece "clasa politica din Romania cu ocazia alegerilor anterioare, a facut eforturi apreciabile pentru evitarea aparitiei acestui aspect in campanie". Ovidiu Voicu argumenteaza, la randul sau, ca nationalismul nu va fi deocamdata decat un discurs marginal. Pe termen lung insa, dupa ce va trece criza economica – si in ideea ca si in Romania va creste numarul de imigranti – "recrudescenta nationalismului poate renaste", admite sociologul.

Citeste si:

Minoritarii, activi in viata politica

Minoritarii din Romania au fost dintotdeauna bine reprezentati in Parlament, chiar daca in structurile legislative ei au promovat legi care tin mai degraba de reglementarea unor domenii economice decat de drepturile propriilor etnii. La ora actuala exista 18 organizatii inregistrate ale minoritatilor nationale, in afara celei maghiare, care au dreptul de a-si trimite in Parlament, o data la fiecare 4 ani, cate un reprezentant. Aceste organizatii reprezinta etniile rroma, italiana, albaneza, macedoneana, croata, bulgara, ucraineana, sarba, elena, turca, tatara, turco-musulmana, slovaca, ceha, armeana, rutena, germana, evreiasca, poloneza si a rusilor lipoveni.

Organizatiile minoritatilor care nu obtin in alegeri cel putin un mandat de deputat sau de senator au dreptul, potrivit legislatiei, la un mandat de deputat, daca au obtinut, pe intreaga tara, un numar de voturi egal cu cel putin 10% din numarul mediu de voturi valabil exprimate pe tara pentru alegerea unui deputat. Legea electorala este insa considerata discriminatorie si acuzata de conservarea unui cerc vicios de procedura, in conditiile in care unele etnii precum secuii, aromanii si ceangaii nu sunt reprezentati in Consiliul Minoritatilor Nationale, iar accesul in aceasta structura se poate face doar castigand mandate in Parlament.