Instanta a mai decis punerea de indata in libertate a lui Chitac. Tribunalul Militar Teritorial Bucuresti s-a pronuntat in procesul lui Mihai Chitac, fostul general fiind de acord sa fie supus la doua operatii pe cord, in conditiile in care expertiza INML arata ca acesta poate sa beneficieze de intreruperea executarii pedepsei din motive medicale.

Mihai Chitac a cerut un termen "rezonabil" de intrerupere a pedepsei, pentru a avea timp sa efectueze analizele necesare celor doua operatii si pentru a-si reveni dupa acestea, arata NewsIn.

Potrivit expertizei depuse de INML la dosarul cauzei, Mihai Chitac poate sa beneficeze de intreruperea executarii pedepsei din motive medicale, pentru efectuarea unei investigatii complexe fiind necesara o perioada intre cinci si sapte zile, iar alte doua luni ar trebui alocate pentru cele doua interventii chirurgicale pe cord.

La termenul de luni, procurorul de sedinta a fost de acord cu intreruperea executarii pedepsei pentru o perioada de doua luni in ceea ce il priveste pe fostul general Mihai Chitac, iar instanta urmeaza sa decida daca va admite cererea lui Chitac de intrerupere a pedepsei.

Tribunalul Militar Teritorial Bucuresti a reluat, luni, procesele privind cererea de intrerupere a pedepsei cu inchisoarea a lui Victor Stanculescu si Mihai Chitac, dupa finalizarea raportului INML, care arata ca fostii generali pot fi tratati in spitalul penitenciarului Jilava, dar numai cu acordul lor.

Astfel, Tribunalul Militar Teritorial Bucuresti a acceptat, luni, cererea avocatilor lui Victor Athanasie Stanculescu de a se face o noua expertiza medicala in procesul in care fostul general solicita intreruperea pedepsei pentru Revolutia de la Timisoara. Instanta a mai fost de acord ca doi experti din partea lui Stanculescu sa participe la noua expertiza. Avocatii au sustinut, in sala de judecata, ca expertiza facuta de INML ar fi "echivoca", explicand ca difera afirmatiile din cuprinsul raportului legistilor fata de concluziile acestuia. Un nou termen a fost stabilit pentru 27 ianuarie.

Citeste si:

Surse din Institutul National de Medicina Legala (INML) au declarat, saptamana trecuta, ca fostii generali Victor Athanasie Stanculescu si Mihai Chitac sufera de mai multe boli, ei putand fi tratati in spitalul penitenciarului Jilava, dar numai cu acordul celor doi condamnati. Potrivit expertizelor efectuate la INML, Stanculescu sufera de nu mai putin de 10 boli, cele mai multe de natura cardiovasculara, dar si de leucemie cronica. Si Mihai Chitac are nevoie de proteza valvulara si pentru aceasta trebuie sa faca o operatie by-pass la inima.

Victor Stanculescu si Mihai Chitac au cerut eliberarea, pe motive medicale, din penitenciar, dupa ce au fost condamnati definitiv la 15 ani de inchisoare si degradare militara in procesul Revolutiei de la Timisoara. Procesele prin care se solicita intreruperea pedepselor dureaza din luna octombrie. Urmatorul termen al procesului lui Stanculescu fusese fixat pentru 29 decembrie, deoarece INML nu trimisese concluziile expertizei medicale. Procesul lui Chitac urma sa se reia pe 14 ianuarie 2009, dar avocatii au cerut preschimbarea termenului.

Fostii generali Mihai Chitac si Victor Stanculescu, incarcerati la Spitalul Penitenciar Jilava, au fost dusi, pe 12 noiembrie, la INML, pentru expertiza medico-legala, au declarat, pentru NewsIn, oficiali din Administratia Nationala a Penitenciarelor.

Recursurile depuse de Stanculescu si Mihai Chitac, condamnati la 15 ani de inchisoare si degradare militara in procesul Revolutiei de la Timisoara, au fost respinse pe 15 octombrie de Inalta Curte de Casatie si Justitie prin decizie definitiva si irevocabila.

Potrivit motivarii data publicitatii in 5 decembrie 2007, Victor Stanculescu si Mihai Chitac nu pot fi exonerati de raspundere penala, pentru ca au executat ordinul lui Ceausescu de a trage in manifestantii de la Timisoara, ordinul fiind ilegal, cei doi stiind de caracterul anticomunist al revoltei. Acelasi document confirma faptul ca Victor Atanasie Stanculescu a facut parte din comandamentul care a condus actiunea de reprimare a manifestatilor de la Timisoara si a exercitat cu "vadit exces de zel" atributiile ce i-au revenit in cadrul acelui comandament. Aceasta a dus si la numirea sa de catre Nicolae Ceausescu, in seara de 20 decembrie 1989, in functia de comandant militar unic al muncipiului Timisoara, se arata in motivarea sentintei de condamnare a generalului(r) Stanculescu pentru Revolutia de la Timisoara.

In ceea ce il priveste pe Mihai Chitac, magistratii au aratat ca, din corelarea tuturor probelor, reiese ca acesta a facut parte din structurile de conducere a actiunii de reprimare a manifestantilor din Timisoara, ca a exercitat si el exces de zel, "implicandu-se in mod vadit in executarea ordinului ce a avut ca urmare impuscarea mortala a 72 de persoane si ranirea altor 253 dintre care multe foarte grav", se arata in motivarea aceleiasi sentinte.