Seful statului a sesizat, in primul rand, aspecte de ordin procedural. Potrivit Presedintiei, Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989 a fost adoptata cu incalcarea principiului constitutional al bicameralismului deoarece Senatul, in calitate de prima camera sesizata, a respins propunerea legislativa, iar Camera Deputatilor, in calitate de camera decizionala, a adoptat propunerea legislativa, insa cu un continut diferit fata de continutul legii respinse in prima Camera. "In raport de forma legii trimisa spre promulgare, varianta legii adoptata de Camera decizionala se indeparteaza in mod substantial atat de la textul propunerii legislative cat si de la obiectul avut in vedere de initiatori", se arata in textul sesizarii.

In privinta aspectelor de fond, Legea, in forma trimisa spre promulgare, "contine prevederi ce nu corespund exigentelor Conventiei Europene a Drepturilor Omului privind accesibilitatea si previzibilitatea normei juridice" si nu respecta principiul preeminentei dreptului si al separatiei puterilor in stat, adica duce la modificarea procedurilor juridice pe parcursul derularii proceselor existente in fata judecatorului.

Drept argument, Presedintia a prezentat concluziile CEDO - "La 9 decembrie 2008, Curtea Europeana a Drepturilor Omului, in cauza Viasu vs Romania, a identificat o disfunctionalitate a legislatiei romane si o practica administrativa care au afectat, si pot inca afecta, si pe viitor, un numar mare de oameni. Cadrul legal, stabilit de autoritati pentru o categorie specifica de cetateni, respectiv beneficiarii masurilor de restituire a bunurilor nationalizate sau confiscate de statul comunist este apreciat ca inadecvat, iar modificarile aduse nu sunt de natura sa asigurare un just echilibru intre diferitele interese incidente si sa determine realizarea efectiva si rapida a dreptului la restituire, in conformitate cu principiile preeminentei dreptului si al legalitatii. Or, prin ratificarea Conventiei, Statul roman si-a asumat obligatia de a stabili un cadru juridic intern compatibil cu aceasta".

Textul trimis de Presedintie catre CCR sesizeaza si faptul ca "prevederea legala modifica, pentru trecut, conditiile de existenta a sanctiunii nulitatii, restrangandu-i sfera de aplicare, cu scopul de a valida instrainarile unor imobile preluate fara titlu facute in baza Legii nr. 112/1995". Astfel, nulitatea actului de instrainare a unor imobile preluate fara titlu valabil se poate pronunta numai daca acestea "sunt considerate astfel anterior intrarii in vigoare Legii nr. 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia, cu modificarile si completarile ulterioare". Presedintia explica faptul ca textul, asa cum este redactat, nu respecta precizia si previzibilitatea cerute de notiunea de "legalitate", in sensul Conventiei Europene a Drepturilor Omului, deoarece nu se precizeaza care este sensul notiunii de "imobile preluate fara titlu valabil" inainte de intrarea in vigoare a Legii nr. 213/1998, mai ales ca notiunile de "titlu valabil" si "titlu nevalabil" in cazul imobilelor preluate de catre stat "au fost si sunt controversate in jurisprudenta generand si amplificand insecuritatea juridica".

Basescu a semnalat si o alta prevedere, conform careia "contractele de vanzare - cumparare incheiate in temeiul Legii nr. 112/1995, cu modificarile ulterioare, sunt acte autentice si constituie titlu de proprietate opozabil de la data incheierii acestora". Potrivit sefului statului, acest articol "contine dispozitii retroactive deoarece reglementarea vizeaza situatii trecute si nu in curs de derulare sau care se vor naste in viitor". "Mai mult, norma este echivoca si imprecisa, ceea ce contravine principiului preeminentei dreptului si principiului securitatii juridice, intrucat face imposibila interpretarea si aplicarea ei unitara, de vreme ce nu rezulta daca un contract de vanzare-cumparare incheiat, in temeiul art. 9 Legii nr. 112/1995, dar avand ca obiect un imobil preluat fara titlu valabil, constituie sau nu un titlu valabil si „opozabil” adevaratului proprietar", se arata in documentul inaintat CCR.

Citeste si:

Presedintia acuza si excluderea de la restituirea in natura a terenurile aferente imobilelor care au fost instrainate in temeiul dispozitiilor Legii nr. 112/1995 si preluate de stat fara titlu valabil. "In forma actuala a legii nu a fost reglementat regimul juridic al acestor bunuri, astfel ca au putut fi restituite in natura", se precizeaza in sesizare.

Seful statului a mai adaugat ca "persoanelor carora le-au fost preluate imobile fara titlu valabil li se neaga, implicit, calitatea de proprietar ce, anterior, le fusese in mod explicit recunoscuta, cu toate efectele ce decurgeau din acest articol". "Astfel, in cadrul aceleiasi categorii de persoane exista doua situatii diferite, respectiv, pana in prezent unele persoane au obtinut hotarari definitive si irevocabile, prin care s-a constatat ca nu au pierdut calitatea de proprietar, iar cele ale caror litigii sunt in curs de judecata nu vor mai putea obtine aceasta recunoastere, ceea ce contravine si dispozitiilor art. 16 alin. (1) din Constitutie. Mai mult, legea nu reglementeaza situatia juridica a acestei categorii de persoane, respectiv modalitatea concreta in care acestea vor beneficia de masuri reparatorii", se mai arata in textul sesizarii.

Presedintia mentioneaza ca a luat cunostinta ca prin Decizia nr. 1351 din 10 decembrie 2008 a Curtii Constitutionale, pronuntata in cadrul controlului anterior de constitutionalitate au fost respinse sesizarile formulate de catre deputatii apartinand PD-L si PNL, dar se precizeaza ca motivele actualei sesizari sunt diferite de cele asupra carora s-a atras deja atentia CCR.

Curtea Constitutionala a Romaniei a decis, pe 10 decembrie, ca modificarile adoptate pe 8 octombrie de deputati la Legea caselor nationalizate, prin care casele nationalizate cumparate cu buna-credinta nu mai pot fi restituite in natura proprietarilor de drept, nu incalca legea fundamentala.

In sedinta din data de 10 decembrie 2008, Curtea Constitutionala a solutionat sesizarile asupra neconstitutionalitatii Legii pentru modificarea si completarea Legii nr.10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, sesizari formulate de un numar de 55 de deputati, respectiv 63 de deputati. Cu majoritate de voturi, Curtea a decis ca legea este constitutionala, se arata in comunicatul Biroului de presa al CCR, conform NewsIn.