Intrebarea care se pune este daca "punctul" respectiv este definitiv sau o simpla pauza, un ragaz. Fara un raspuns clar, este dificil de apreciat daca decizia autoritatilor de la Kiev constituie o victorie a diplomatiei romane. E adevarat ca, deocamdata, ea merita acest calificativ. Cum intotdeauna exista cate un "dar" timid strecurat, care ar putea fi pretul renuntarii definitive din partea Ucrainei la proiectul canalului ei de navigatie pe bratul Bastroe.

Desi apreciaza faptul ca autoritatile de mediu din Ucraina "discuta deschis" despre construirea canalului Bistroe cu partea romana, Sulfina Barbu a declarat ieri, in cadrul unei conferinte, ca nu stie in ce etapa se afla lucrarile. Fara a cunoaste care este motivul, a putut insa preciza ca, "in momentul de fata, Ucraina nu efectueaza lucrari la canalul Bistroe". "Este foarte important ca discutam si analizam acest subiect sensibil, iar respectarea conventiilor internationale este si obiectivul Ucrainei, nu doar al nostru", a adaugat ministrul roman.

Mai intai banii!

Daca stadiul lucrarilor a fost un subiect delicat si dificil de abordat, Sulfina Barbu a cerut, in schimb, de la Pavlo Ignatenko, ministrul mediului din Ucraina, informatii cu privire la data achitarii contributiei de 64.500 de euro in contul Comisiei chemata sa evalueze impactul avut de constructia canalului asupra mediului inconjurator dintr-o zona considerata, dupa cum se stie, rezervatie naturala. Conventia de la Espoo a cerut de la ambele tari o taxa de 129.000 de euro pentru infiintarea unei comisii de ancheta privind protectia mediului. Romania si-a platit partea, insa ucrainenii "vor face eforturi" ca banii sa fie varsati pana la sfarsitul lunii mai.

"Evaluare corecta"

Dupa ce Ucraina isi va achita partea, expertii vor putea trece la treaba, stabilind cu exactitate care au fost consecintele interventiei brutale a omului. "Dupa o evaluare corecta, nu vom spune nu unei investitii care se dovedeste ca are impact redus sau deloc asupra mediului. Ba mai mult, daca studiul va dovedi ca impactul este minim, in mod sigur nu ne vom opune proiectului", a precizat Sulfina Barbu. In cadrul aceleiasi intalniri cu omologul ucrainean, a fost semnat un protocol cu privire la identificarea problemelor din domeniul mediului si rezolvarea acestora in cadrul comitetului bilateral pe probleme ecologice si economice. Comitetul face parte din comisia Basescu - Iuscenko, infiintata cu ocazia vizitei presedintelui Ucrainei in Romania, la data de 21 aprilie 2005.

Citeste si:

Raul a fost facut

Mult mai concret in declaratii, Ignatenko preciza, culmea coincidentei, tot ieri, la Kiev, ca "pana la sfarsitul lunii iunie" ministerul sau va anunta rezultatele mult asteptei expertize. O evaluare care, in mod logic si normal, ar fi trebuit efectuata nu dupa ce raul a fost facut, ci inainte. Mai ales ca "rau" este destul la "locul faptei". In orice caz, asa sustin majoritatea organizatiilor ecologiste din Ucraina, specialistii Academiei de Stiinte de la Kiev, precum si un numar insemnat de experti independenti. Anul trecut insa, cand au inceput forarile, dorinta conducerii de atunci a Ucrainei de a-i face in ciuda Romaniei, s-a dovedit mai puternica decat orice chemare la ratiune, din afara sau din exteriorul tarii.

Dupa un an de asteptare

Dar la nici un an de la darea in exploatare a controversatului canal, din cauza caruia relatiile dintre Bucuresti si Kiev s-au degradat, la un moment dat, pana la un nivel periculos de jos, guvernul ucrainean da de inteles ca, daca va fi nevoie, "vom pune punct in problema constructiei canalului spre Marea Neagra". Concluzia expertilor va avea ultimul cuvant. Dar si banii.

Un pret pe masura

Pentru ca, dincolo de toate, ucrainenii nu au bani pentru continuarea lucrarilor. In bugetul national pe anul in curs, acest punct nu se regaseste. Initial, s-a contat pe fondurile obtinute din incasarile taxelor de folosire a canalului. Suma insa s-a dovedit hilar de mica. "Proiectul este ineficient", au strigat imediat finantistii tarii. Vom atrage investitii straine, a venit replica Ministerului Transporturilor. Titularul institutiei, Evgheni Cervonenko, un aprig sustinator al proiectului, nu pare dispus sa cedeze. Chiar si cu riscul unei deteriorari a relatiilor cu Romania, dupa cum ameninta el recent. Nu insa si in schimbul unui "pret" pe masura. Cum ar fi, de exemplu, eliminarea Bucurestiului din jocul "transnistrean". De ce nu, in ultima instanta, din moment ce planul Kievului de reglementare a crizei de Nistru nu acorda Romaniei nici macar statutul de observator.