Cladirea de birouri se afla pe strada Olari, unde sunt numai case cu un etaj. Altfel spus, regimul de inaltime al zonei este mult mai mic decat inaltimea imobilului salvat de edili de la demolare.
La celelalte sase constructii intrate in legalitate este vorba fie de extinderi de locuinte, fie de imobile cu cel mult un etaj.

Legea 50/1991 prevede ca toate constructiile fara autorizatie sa fie demolate de constructor. Ordinul de demolare se da fie de catre primarie, fie de catre instanta, insa legea nu obliga in mod expres autoritatile locale, sub amenintarea sanctiunilor, sa dicteze demolarea. Au fost aparate astfel, de-a lungul timpul, mai multe constructii care ar fi trebuit sa dispara, pe motiv ca fie nu aveau autorizatie de construire, fie nu respectau planul urbanistic de detaliu (PUD).

Mai mult, din 2005, printr-un ordin al guvernului, primariile pot baga in legalitate constructiile ilegale prin emiterea de planuri ubanistice de detaliu. Primariile nu risca sanctiuni daca intocmesc PUD-uri ilegale, in timp ce Inspectoratul de Stat in Constructii (autoritate subordonata guvernului), desi poate sesiza primaria sau prefectura in privinta unei cladiri construite ilegal, nu are nicio putere sa o demoleze.

Legea nu prevede nicio sanctiune pentru primariile care nu tin cont de sesizarile Inspectoratului de Stat pentru Constructii (ISC) privind ilegalitatile din unele PUD-uri, spune presedintele organizatiei neguvernamentale Salvati Bucurestiul, Nicusor Dan. "Lucrarile la o constructie ilegala pot continua chiar daca ISC constata ca autorizatia de construire este emisa cu incalcarea legii sau pe baza unui PUD ilegal", spune Nicusor Dan.

ISC poate interveni doar atunci cand prefectul sesizeaza instanta cu privire la ilegalitatea unui PUD emis de un consiliu local. Reprezentantii societatii civile sustin insa ca, de multe ori, ISC nu opreste lucrarile la constructiile ilegale, desi are obligatia sa faca acest lucru.

Citeste si:

Potrivit datelor puse la dispozitie de organizatia Salvati Bucurestiul, controalelele ISC in Bucuresti au vizat in special sectoarele 1, 2 si 3. Daca, in sectorul 1, PUD-urile ilegale sunt in numar mic, la sectoarele 2 si 3 lucrurile se prezinta altfel. In 2007 si 2008, in sectorul 2, au fost verificate 58 de PUD-uri si s-au descoperit ilegalitati la 48 dintre ele. In sectorul 3, din 126 de PUD-uri verificate in acelasi interval de timp, numarul celor ilegale este de 90.

In sectorul 1, din 50 PUD-uri verificate in 2007-2008, doar la doua s-au gasit ilegalitati. In sectorul 5, insa, din cele sapte PUD-uri emise in 2008, doar unul este in regula, potrivit organizatiei Salvati Bucurestiul.

Principala neregula descoperita la PUD-uri a fost modificarea regimului de inaltime si a spatiului ocupat de cladire pe suprafata construita, modificare aprobata de consilierii de sector. Iar asta desi planurile ubanistice de detaliu nu pot modifica decat distanta cladirii construite fata de vecinatati.
PUD stabileste norme la nivelul unei parcele sau ale unei strazi, mai exact parametrii in care se poate construi. PUD este documentul pe baza caruia se elibereaza certificatul de urbanism sau autorizatia de construire.

Planul Urbanistic General (PUG) contine prevederi la scara intregului oras. PUG stabileste norme generale, pe baza carora se elaboreaza, la scara mai mica, planurile urbanistice zonale (PUZ) si, apoi, PUD.

PUZ stabileste norme mai detaliate decat PUG, pentru o anumita zona a orasului. El poate fi modificat de Consiliul General al Municipiului Bucuresti (CGMB), atat in privinta regimului de inaltime, cat si a densitatii cladirii (suprafata ocupata de cladire in raport cu cea a parcelei pe care se construieste).