Presedintele Traian Basescu a depus o coroana de flori la Arcul de Triumf, imediat dupa intonarea imnului national. La eveniment au participat si fostii presedinti Emil Constantinescu si Ion Iliescu, precum si premierul Calin Popescu Tariceanu. Pe sub Arcul de Triumf au defilat aproximativ 1.600 de militari din cadrul Map, 400 de lucratori MIRA, trupe apartinand jandarmeriei si serviciilor secrete. …cam asa arata scenariul Zilei Nationale a Romaniei, astazi 1 dec 2008.

Vi se pare ca aveti un deja-vu ? ca aceste manifestari stereotipe se intampla an de an si ca sarbatarii noastre, a tuturor Romanilor, nu ii este atribuita adevarata insemnate? ca Arcul de Triumf nu este decat un punct de intalnire al marilor demntari pentru a se arata bucurosi sunt ca s-au nascut in Romania si pentru a se felicita?

Daca raspunsul este da, reamintim faptul ca Arcul de triumf din Bucuresti este consacrat Marii Uniri, deoarece in 1936, a fost inaugurat oficial, cu ocazia implinirii a 18 ani de la infaptuirea Unirii. Primele persoane care au trecut pe sub acesta sunt Regele Ferdinand si Regina Maria, la 16 octombrie 1922, in contextul incoronarii lor ca suverani ai Romaniei Mari.

Anul acesta Alegerile Parlamentare au fost puse in preajma marii Sarbatori Nationale poate pentru a ne sensibiliza, sau poate pentru a exprima spiritul patriotic. Cert este ca au reusit in schimb sa plaseze intr-un con de umbra semnificatiile istorico-politice ale Actului Unirii de la 1 decembrie 1918, votat in inima Ardealului dacic.

“90 de ani de la Marea Unire”: Expozitia aniversara

Din fericire, evenimentul este marcat si in alt context, al originalitatii si adevaratei valori, de catre Muzeul National de Istorie a Romaniei, prin organizarea unei expozitii cu cele mai valoroase obiecte de patrimoniu, care ilustreaza momentele importante ce au dus la finalizarea acestui act istoric.

Printre cele mai semnificative obiecte ce se regasesc in aceasta expozitie se numara : casca si ochelarii ce au apartinut Ecaterinei Teodoroiu, cazuta eroic in batalia de la Marasesti; tunica si revolverul Regelui Ferdinand; costumul de sora de caritate purtat de Regina Maria; binoclul, epoletii si revolverul ce au apartinut lui Henri Berthelot, seful Misiunii Militare franceze in Romania; fotografii ce redau primirea la Iasi, in iunie 1917, a voluntarilor ardeleni si momentul depunerii juramantului de catre acestia; drapele ale unitatilor militare romane ce s-au acoperit de glorie in bataliile din anii 1916 - 1918; rezolutia Marii Adunari Nationale de la Alba Iulia, din 1 decembrie 1918, (scrisa pe pergament); fotografii reprezentand Catedrala Mitropolitana din Cernauti, locul unde s-a hotarat unirea Bucovinei cu Patria - Mama; pana de scris, din aur, ce a apartinut lui Vasile Goldis; inel de aur cu stema Republicii Moldovenesti, pe care este marcata data de 27 martie 1918, cand romanii din Bucovina au hotarat unirea cu Romania; coroanele si mantiile purtate de regele Ferdinand si Regina Maria, la incoronarea de la Alba Iulia, din 1922.

Expozitia poate fi vizitata pana la sfarsitul lunii ianuarie 2009.

"Cred ca putem considera ca aniversarea celor 90 de ani de la Marea Unire incepe aici, la Muzeul National de Istorie, loc privilegiat al memoriei noastre nationale. 1 decembrie este ziua de nastere a Romaniei, a unei Romanii moderne, constiente de dreptul sau de a se afirma ca stat national, unitar si suveran"
, a declarat seful statului.

De asemenea, presedintele i-a indemnat pe romani sa arboreze la ferestrele caselor drapelul tarii, ca o dovada ca Ziua Nationala are o semnificatie profunda in sufletele romanilor. Daca presedintele si-a incheiat discursul cu un indemn, ministrul Iorgulescu a ales sa faca o promisiune, declarand ca, pana la finele anului, vor fi aduse la muzeu inca doua dintre bratarile dacice.


SCURT ISTORIC: Romania inainte de 1918

Intrarea Romaniei in razboiul mondial, in vara anului 1916, alaturi de puterile Antanei: Franta, Anglia Rusia Italia, iar din 1917 Sua si Japonia, dupa patru ani de razboi intre Puterile Centrale: Germania Austro-Ungaria si Bulgaria, s-a dovedit a fi hotaratoare.

Antanta a urmarit realizarea deplinei unitati nationale prin unirea cu Vechiul Regat al Transilvaniei si Bucovinei, teritorii stravechi locuite de romani. Luptele din anii 1916-1917 au pus in lumina durabilitatea sentimentului national si convingerea ca se apropia ziua infaptuirii marelui act al unirii tuturor romanilor.

Din vara anului 1918, balanta s-a inclinat decisiv in favoarea Antantei, iar in scurt timp Puterile Centrale s-au declarat invinse.

Paralel cu lupta politico-diplomatica si militara a Romaniei pentru supravietuire, s-a desfasurat si lupta romanilor din provinciile aflate sub stapanire straina pentru libertate nationala. Acestia au hotarat, intr-un cadru democratic reprezentat de adunarile populare si printr-o consultare larga a maselor populare, sa se uneasca cu Tara.

In ciuda impunerii pacii umilitoare de la Bucuresti din 1918, si a prezentei trupelor straine pe o mare parte a teritoriului national, Romania, redusa teritorial la Moldova, prin retragerea armatei si autoritatiior, continua sa existe ca stat de sine statator.

Deplasarea armatei romane in provincii s-a facut doar la chemarea organelor reprezentative ale populatiei romanesti. Se incheia, astfel, un proces legic, prin care romanii s-au reunit in limitele unuia si aceluiasi stat national.

Catre sfarsitul anului 1918, si lupta pentru desavarsirea unitatii nationale a poporului roman (inceputa decisiv in Basarabia, prin votarea de catre Sfatul Tarii a Actului Unirii Basarabiei cu Patria Mama, Romania, la 27 martie 1918) intra in faza sa decisiva.

Citeste si:

1 decembrie 1918, proclamarea Marii Uniri Nationale

Infaptuirea Marii Uniri din 1918 a fost si va ramane evenimentul principal al istoriei romanesti, pagina sublima a natiunii. Ziua de 1 decembrie, in care s-a vestit lumii, prin hotararea Adunarii Nationale de la Alba Iulia Unirea tuturor romanilor, isi are temeiul in lupta pentru libertate nationala a fiecarui roman, devenind astfel zi nationala a Romaniei

In ziua de 1 Decembrie 1918, in sala Casinei Militare din cetatea Alba Iulia, se intrunea Marea Adunare Nationala a romanilor din Transilvania. Cei 1.228 delegati (deputati) si peste 100000 oameni veniti din toate colturile Transilvaniei s-au adunat pentru a consfinti, in mod liber de orice constrangere, hotararea de unire cu patria-mama. Ei votat in unanimitate Rezolutia de Unire a Transilvaniei cu Romania, adusa apoi la cunostinta imensei multimi din jurul cladirii.

Se implinea astfel pentru a doua oara destinul istoric al poporului roman, reintregirea provinciilor romanesti intr-un stat unitar: regatul Romaniei, dupa realizarea lui Mihai Viteazul de la 1600.

Adunarea a fost deschisa de Gheorghe Pop de Basesti. Intr-o atmosfera de puternic entuziasm popular, prin glasul lui Vasile Goldis, Marea Adunare Nationala a proclamat unirea "acelor romani si a tuturor teritoriilor locuite de dansii cu Romania". Rezolutia Unirii prevedea infaptuirea unui regim democratic in Romania. Actul de la Alba-Iulia a consfintit pe vecie, prin votul maselor, infaptuirea Marii Uniri.

Unirea a fost salutata si recunoscuta de nationalitatile din Transilvania. La 8 ianuarie 1919, Comitetul Central Sasesc a recunoscut, la Medias, actul de la 1 decembrie 1918. in acelasi sens, s-au pronuntat reprezentantii populatiei evreiesti (ianuarie 1919), CongresulsvabHorde la Timisoara (august 1919), ConsiliulNational Maghiar de la Targu Mures.

Pozitia cercurilor democratice maghiare fusese exprimata inca de la finele anului 1918. intr-un manifest din 3 noiembrie 1918 se sublinia faptul ca: "Fata de natiunile surori nu avem nici o pretentie. Si noi ne consideram o natiune reinnoita, o forta acum eliberata pe ruinele monarhiei. Ne trezim usurati la constiinta faptului ca nu mai suntem fortati sa fim stalpii asupririi. Sa traim unul langa altul in pace...".

Refuzul autoritatilor maghiare de a recunoaste insa hotararea de unire a romanilor si Consiliul Dirigent, permanentele amenintari proferate de Bela Kun la adresa Romaniei reintregite, ca si atacurile armatei maghiare impotriva romanilor din Transilvania, au impus participarea armatei romane la campania din 1919. Dupa o ofensiva in Transilvania si pe Tisa, in august 1919, armata romana, infrangand fortele maghiare, a patruns in Budapesta.

Importanta Istorica a Marii Uniri din 1918

Unirea din 1918 intr-un singur stat a tuturor romanilor s-a realizat, asadar, ca expresie a vointei populare intr-un context favorabil. Tratatele de pace din 1919-1920 au recunoscut o situatie deja existenta, rod al actiunii romanilor insisi. S-a creat astfel un cadru favorabil dezvoltarii societatii romanesti, intrata intr-o noua etapa a evolutiei sale.

Marea Unire din 1918 a incununat aspiratiile seculare ale romanilor de a vietui intr-un singur stat. Ea a fost rodul luptei tuturor fortelor si categoriilor sociale interne. De asemenea, au contribuit la edificarea ei o generatie importanta de oameni politici precum: regele Ferdinand, lonel Bratianu, luliu Maniu, lon Nistor, Take lonescu, lon Inculet, Nicolae lorga si multi altii.

In noul cadru istoric de dupa anul 1918 s-a accelerat ritmul de dezvoltare si modernizare al societatii romanesti, ceea ce a conferit trainicie statului national. Suprafata tarii a sporit de la 137 000 km2 la 295 049 km2, populatia de la 7 250 000 locuitori, inainte de 1918, la 18 052 896 locuitori, la recensamantul din 1930.

Au marcat cresteri importante, intre altele, suprafata arabila de la 6,6 milioane ha la 14,6 milioane ha, suprafata acoperita cu paduri - de la 2,5 milioane ha la 7,3 milioane ha, reteaua cailor ferate de la 4300 km la 11 000 km.

A avut loc integrarea deplina, social-economica si politica, a noilor teritorii unite cu patria-mama, un progres economic real si eficient, aplicarea unui program democratic de propasire a tarii.