Padurea din hartie prinde radacini in toata tara

Aduna maculatura de la oamenii din Bucuresti si o cara la centrele de colectare cu un Matiz al prietenei sale sau cu un Fiat pus la dispozitie dupa cinci dupa-masa de asociatia neguvernamentala la care lucra de opt ani de zile.

Isi pusese in gand ca din banii obtinuti din colectare sa cumpere puieti si sa-i planteze prin parcuri sau in zonele defrisate ale tarii.

„De fapt, asta inseamna «Copacul de hartie». Colectez hartie si carton de la diverse companii sau de la oamenii obisnuiti, le duc la centrele de colectare, iau bani pe ele si cu acestia cumpar copacei pe care ii plantez impreuna cu voluntarii acolo unde este nevoie de ei”, a spus Claudia Catana, initiatoarea proiectului.

Au pornit la drum doar cu o masina

Totul a inceput in aprilie anul trecut, iar succesul de care “Copacul” s-a bucurat a depasit orice asteptare. Numarul companiilor care sunau pentru a le fi preluata hartia nefolositoare crestea de la o zi la alta, astfel ca, numai dupa cateva luni, Claudia impreuna cu ceilalti trei membri initiali ai proiectului - prietena ei si doi voluntari - nu mai reuseau sa faca fata solicitarilor.

Matizul devenise aproape inutil, avand in vedere cantitatea de hartie pe care erau nevoiti sa o adune zilnic.
„La un moment dat, celebritatea era mai mare decat noi si toata lumea vroia sa ne dea hartie, iar noi nu reuseam sa ajungem sa o luam”, ne-a povestit Claudia.

„Unii ne sugerau chiar s-o lasam balta, daca nu suntem in stare sa facem lucrurile cum trebuie. Noi am plecat la drum convinsi ca nu vom avea succes”, a adaugat ea.

Intr-un an si jumatate insa, “Copacul” a prins radacini. Li s-au alaturat sponsori care le-au pus la dispozitie masini cu capacitate mare si care le-au ajutat sa extinda proiectul la nivelul altor orase din tara.
Desi a inceput in Bucuresti, “Copacul de Hartie” exista acum si in Cluj, Craiova, Constanta si mai nou, in Timisoara. Acum, peste 650 de companii si zeci de persoane fizice doneaza hartie “Copacului”, numai in Bucuresti.

Zece kilogramede hartie, un puiet

„Copacul de Hartie „s-a prins” atat de bine pentru ca e o idee simpla, atat de simpla incat ma intreb cum de nu s-a gandit altcineva inainte sa faca acest lucru”, spunea Claudia.

Ea ne-a povestit ca, odata cu lansarea proiectului, si-a dat seama ca oamenii vor sa recicleze, trebuie doar sa li se asigure un minimum de infrastructura, astfel incat sa nu le solicite mari eforturi.

„Eu credeam ca vom fi nevoiti sa batem la usa companiilor si ca ne vom ruga de ele sa recicleze. Surpriza a fost ca, de cand am inceput, eu nu am trimis nicio solicitare de intrare in proiect.

Toate companiile au apelat ele insele la noi”, mai spune Claudia. Acum, soferii „Copacului” preiau de la companii minimum 50 de kilograme. “La inceput nu pusesem nicio limita si au existat situatii in care am fost chemati pentru patru plicuri”, a mai zis ea.

De atunci, au adunat aproape 350 de tone de hartie si carton, iar cu banii castigati din colectare, Claudia a cumparat pomi, iar voluntarii “Copacului” - mii, inscrisi pe site - au plantat copaci in patru parcuri din Capitala, iar in toamna au impadurit o zona defrisata de langa Hateg, la Raul de Mori. In Bucuresti, kilogramul de hartie poate ajunge si la 24 de bani, in Craiova insa, acesta nu depaseste 6 bani.

Claudia are de gand sa-si canalizeze resursele plantand copaci la munte, si nu in centrele urbane. „Anul trecut am plantat 1.000 de puieti in oras, dar cu aceiasi bani puteam planta 10.000, la munte. Copaceii de oras costa mai mult pentru ca sunt mai mari”, a mai spus ea. Cu zece kilograme de hartie, Claudia cumpara un puiet pentru plantat in zonele montane.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe