Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a avizat favorabil, in sedinta de joi, proiectele de Cod penal si de procedura penala elaborate de Ministerul Justitiei, subliniind ca aplicarea acestora mai devreme de 3-5 ani ar conduce la blocarea sistemului judiciar.

CSM a avut o serie de observatii cu privire la cele doua Coduri promovate de Ministerul Justitiei si a cerut efectuarea unui studiu de impact si un termen de implementare a noilor proceduri. Mai mult, CSM a cerut ca in momentul in care cele doua proiecte normative vor ajunge sa fie discutate si votate in Comisiile juridice ale Parlamentului sa fie prezent si un reprezentant al Consiliului.

Observatiile CSM se refera la imposibilitatea implementarii noilor norme, lucru care ar bloca sistemul judiciar in conditiile in care judecatorii Inaltei Curti de Casatie si Justitie ar fi obligati sa judece si apelurile proceselor. "Daca acest cod s-ar aplica de maine, sistemul s-ar bloca. Instanta suprema ar avea nevoie de 3-4-5 ori mai mult personal pentru judecarea tuturor cauzelor", a aratat judecatorul Dan Lupascu.

Magistratul a mai apreciat ca aplicarea noilor prevederi ar conduce, inevitabil, la prelungirea proceselor, nicidecum la scurtarea lor, asa cum a fost intentia initiatorului. In cazul noilor prevederi, dispare calitatea de "invinuit", fiind inlocuita cu cea de "suspect". "Legea nu spune clar cand devii <<suspect>>, un lucru discutabil din punctul nostru de vedere", a completat Lupascu.

De acord cu aceste critici a fost si Anton Pandrea, care a aratat ca 32 de judecatori de la ICCJ nu vor putea niciodata sa judece toate procesele de fond, de apel, de casatie, de drepturi si libertati, precum si procesele camerei preliminare. "Teoretic, este posibil ca orice cauza penala din Romania sa ajunga la ICCJ. Este riscant ca aceste coduri sa apara in acesta forma", a completat Pandrea.

CSM a mai constatat ca in noile proiecte legislative se reduc limitele de pedeapsa la majoritatea infractiunilor, nu mai sunt prezente infractiunile de insulta si calomnie, in schimb apare termenul de "obstructionare a justitiei". Totodata, CSM a propus renuntarea la prevederile din noul Cod penal privind infractiunea continuata si a constatat introducerea unei noi proceduri privind "renuntarea la aplicarea pedepsei, pentru infractiuni de gravitate redusa". "Acest lucru nu mi se pare normal. Dupa ce ofiterul judiciar pierde timp cu anchetarea unei cauze, procurorul pierde timp cu instrumentarea dosarului si statul cheltuie bani pentru asta, dosarul ajunge in instanta si judecatorul renunta la aplicarea pedepsei, in conditiile in care legea nu spune clar care sunt infractiunile de gravitate redusa", a concluzionat Lupascu.
Codurile penal, de procedura penala, civil si de procedura civila ar trebui sa intre in vigoare in cel putin un an de la momentul cand au fost aprobate si publicate in Monitorul Oficial, asa ca nu exista motive se spuna ca nu putem implementa aceste codurile, a declarat saptamana trecuta ministrul justitiei.

Ministrul a anuntat, pe 11 noiembrie, ca au fost finalizate lucrarile la proiectele de Cod penal, Cod de procedura penala, Cod civil si Cod de procedura civila. Catalin Predoiu a sustinut ca viitorul ministru al justitiei trebuie sa aiba, ca principal obiectiv, discutarea si adoptarea celor patru Coduri in Parlament. Ministrul a spus ca acestea vor conta la urmatorul raport de tara al Comisiei Europene.

Prin aceste proiecte, impiedicarea la invatamantul obligatoriu ar deveni infractiune. Astfel, potrivit Ministerului Justitiei, proiectul pentru modificarea Codului penal aduce modificari in sistemul pedepselor, crescand numarul infractiunilor pentru care pedeapsa amenzii poate fi aplicata ca pedeapsa unica. De asemenea, reglementarile privind raspunderea penala a minorilor sunt modificate, fiind redusa la 13 ani limita de varsta de la care este posibila cercetarea penala a minorului. De asemenea, sunt identificate si incriminate noi fapte precum obstructionarea justitiei, influentarea declaratiilor, presiuni asupra justitiei, compromiterea intereselor justitiei, sfidarea instantei, asistenta si reprezentarea neloiala sau neexecutarea sanctiunilor penale. Cadrul infractiunilor de coruptie a fost de aseamenea revizuit prin preluarea incriminarilor cuprinse in Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie si prin reformularea unor texte deja existente.

In cadrul infractiunilor de fals, sunt introduse noi incriminari precum falsul informatic sau falsificarea mijloacelor de plata electronice, potrivit Ministerului Justitiei.

Un alt titlu in proiectul pentru modificarea Codului penal este consacrat infractiunilor electorale, fapte care se gasesc in prezent in mai multe legi speciale, inlaturand erorile de reglementare ce s-ar strecura in aceste legi. De exemplu, in cazul infractiunii de violare a confidentialitatii votului au fost create si incriminate distinct doua situatii, adica intre situatia in care fapta se face de catre un membru al biroului sectiei de votare sau de alta persoana.

In ceea ce priveste proiectul pentru Codul de procedura penala, acesta propune o „echilibrare a competentei materiale a instantelor judecatoresti”, in paralel cu reasezarea cailor de atac. Astfel, recursul devine cale extraordinara de atac, exercitata doar in cazuri exceptionale, numai pe motive de nelegalitate. De asemenea, proiectul renunta la calea extraordinara de atac a contestatiei in anulare si propune modificari importante in ceea ce priveste revizuirea si recursul in interesul legii.

De asemenea, este regandit si principiul administrarii probelor pentru evitarea administrarii unor probe cu rea-credinta. O alta reglementare propusa se refera la inlaturarea mijloacelor de proba administrate in mod legal, dar care sunt derivate din probe obtinute ilegal.

In privinta arestarii preventive, se propune reglementarea unei noi masuri respectiv arestul la domiciliu, dupa modelul Codului de procedura penala italian. De asemenea, proiectul sustine instituirea unor termene maxime ale arestarii preventive si pentru faza de judecata, MJ nespecificand care sunt acestea. O alta noua reglementare consta in introducerea acordului de recunoastere a vinovatiei, fapt ce ar reduce durata judecarii cauzei.


Despre autor:


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.