Blocul turn de 90 de metri va avea 26 de etaje si va fi construit in sectorul 3, pe bulevardul Basarabiei.

Beneficiarul constructiei este firma NDC Panoramic, iar proiectul a fost avizat, initial, de fostul arhitect-sef al Capitalei, Adrian Bold, concediat de municipalitate pentru nereguli printre care, potrivit edililor, si nerespectarea regimurilor de inaltime stabilite de planul urbanistic general (PUG).

Al doilea PUZ permite construirea unei cladiri de 16 etaje si inaltimea de 54,5 metri, pe soseaua Panduri. Tot o cladire inalta va aparea in centrul Capitalei, pe strada Emil Pangrati. Aceasta va avea opt etaje si 32 de metri inaltime. Cele doua PUZ-uri, aferente acestor proiecte, au fost avizate de arhitectul-sef interimar, Liviu Dobre.

"Planurile urbanistice zonale sunt promovate de primarul general si votate de Consiliul General al Municipiului Bucuresti. De obicei, un PUZ modifica regimul de inaltime si densitate (suprafata ocupata de cladire din totalul terenului) prevazut de Planul Urbanistic General (PUG). Astfel, principalii vinovati de aparitia unor cladiri inalte sunt primarul si arhitectul-sef, care isi dau avizul in cunostinta de cauza asupra proiectului", a declarat pentru NewsIn reprezentantul organizatiei neguvernamentale Salvati Bucurestiul, Nicusor Dan.

In prezent, cea mai inalta cladire din Bucuresti, functionala pe toate nivelurile, este hotelul Intercontinental, care masoara 86 de metri, urmat de Casa Presei Libere si de Palatul Parlamentului.

Citeste si:

Dintre cladirile construite dupa 1990, cea mai inalta este sediul BRD din Piata Victoriei, care are 79 de metri.

Potrivit unui studiu al catedrei de Urbanism a Universitatii de Arhitectura "Ion Mincu", zonele potrivite pentru construirea de cladiri inalte sunt Palatul Parlamentului, Casei Presei Libere, Academia Militara, zona ce marcheaza cornisa Dambovitei pe partea de sud a Bucurestiului, Parcul Izvor, Piata Victoriei si Piata Charles de Gaulle. Strada Doina, pe care ar urma sa fie construita cladirea cu 32 de etaje aprobata de Oprescu, nu se afla in niciuna dintre zonele recomandate de specialisti.

Construirea cladirilor de tip turn, cu regim mare de inaltime, reprezinta unul dintre motivele frecventelor controverse privind dezvoltarea haotica si neuniforma a Capitalei din punct de vedere arhitectural si urbanistic.

Arhitectii din Capitala spun ca Bucurestiul nu va putea renaste din punct de vedere urbanistic fara respectarea normelor elementare la construirea unei cladiri, cum ar fi regimurile de inaltime. Acestea din urma sunt stabilite, de altfel, in studiul de altimetrie realizat de specialistii Universitatii de Arhitectura "Ion Mincu". Altfel spus, fiecarei zone ii este atribuita o inaltime maxima pana la care se poate construi.

Intre altele, nerespectarea acestor norme a fost unul dintre reprosurile aduse fostului arhitect sef al Capitalei, in "mandatul" caruia a fost ridicata, spre exemplu, Cathedral Plaza - o cladire de birouri inalta de 75 de metri, construita langa Catedrala Sfantul Iosif.