La termenul de azi, magistratul a constatat ca expertiza medico-legala nu a fost finalizata. Acesta a cerut ca, in cazul in care INML nu termina expertiza pana la termenul urmator, Institutul sa explice in scris de ce.

Fostii generali Mihai Chitac si Victor Stanculescu, incarcerati la Spitalul Penitenciar Jilava, au fost dusi, pe 12 noiembrie, la INML, pentru expertiza medico-legala, au declarat, pentru NewsIn, oficiali din Administratia Nationala a Penitenciarelor.

Ambii fosti general au cerut Tribunalului Militar Teritorial Bucuresti intreruperea, din motive medicale, a pedepesei la care au fost condamnati pentru Revolutia de la Timisoara. Instanta a solicitat expertize medicale pentru cei doi.

Astfel, Tribunalulul Militar Teritorial Bucuresti a amanat pe 11 noiembrie pana pe 25 noiembrie procesul in care Victor Atanasie Stanculescu solicita intreruperea pedepsei, deoarece INML nu a finalizat expertiza medicala ce va arata daca acesta sufera de boli grave.

La termenul de pe 11 noiembrie, magistratii militari au luat act de raspunsul INML, potrivit caruia o astfel de expertiza dureaza in jur de doua luni.

Citeste si:

Mihai Chitac si Victor Stanculescu sufera de boli cronice, au declarat, pe 20 octombrie, pentru NewsIn, reprezentanti ai Administratiei Nationale a Penitenciarelor, care au afirmat ca doar o comisie speciala a INML poate decide daca acestia nu pot face inchisoare.

Recursurile depuse de Stanculescu si Mihai Chitac, condamnati la 15 ani de inchisoare si degradare militara in procesul Revolutiei de la Timisoara, au fost respinse pe 15 octombrie de Inalta Curte de casatie si Justitie prin decizie definitiva si irevocabila.

Potrivit motivarii data publicitatii in 5 decembrie 2007, Victor Stanculescu si Mihai Chitac nu pot fi exonerati de raspundere penala, pentru ca au executat ordinul lui Ceausescu de a trage in manifestantii de la Timisoara, ordinul fiind ilegal, cei doi stiind de caracterul anticomunist al revoltei.

Acelasi document confirma faptul ca Victor Atanasie Stanculescu a facut parte din comandamentul care a condus actiunea de reprimare a manifestatilor de la Timisoara si a exercitat cu "vadit exces de zel" atributiile ce i-au revenit in cadrul acelui comandament. Aceasta a dus si la numirea sa de catre Nicolae Ceausescu, in seara de 20 decembrie 1989, in functia de comandant militar unic al muncipiului Timisoara, se arata in motivarea sentintei de condamnare a generalului(r) Stanculescu pentru Revolutia de la Timisoara.

In ceea ce il priveste pe Mihai Chitac, magistratii au aratat ca, din corelarea tuturor probelor, reiese ca acesta a facut parte din structurile de conducere a actiunii de reprimare a manifestantilor din Timisoara, ca a exercitat si el exces de zel, "implicandu-se in mod vadit in executarea ordinului ce a avut ca urmare impuscarea mortala a 72 de persoane si ranirea altor 253 dintre care multe foarte grav", se arata in motivarea aceleiasi sentinte.